Statele Unite

articolul anterior articolul urmator

Cine este judecătoarea Amy Coney Barrett, propunerea lui Trump pentru Curtea Supremă a SUA

19
26 Sep 2020 20:02:35
Autor: George-Andrei Cristescu
Judecătoarea americană Amy Coney Barrett Foto EPA EFE
Judecătoarea americană Amy Coney Barrett Foto EPA EFE

Judecătoarea de apel Amy Coney Barrett a fost nominalizată de preşedintele american Donald Trump pentru a o succeda la Curtea Supremă pe Ruth Bader Ginsburg. Potrivit presei americane, Amy Coney Barrett este preferata conservatorilor pe fondul unor problematici intens dezbătute legate de  avort şi controlul armelor. Ea furnizează şi o bază de susţinere pentru electoratul conservator al lui Trump.

Barett s-a întâlnit săptămâna trecută cu preşedintele american la Casa Albă, potrivit unor surse citate de Associated Press. Dacă nominalizarea va fi acceptată, ea ar urma să fie cea mai tânără magistrată care ocupă o asemenea funcţie, una pe viaţă.

Donald Trump a declarat despre ea că este „strălucitoare”.
 
Amy Coney Barrett, în vârstă de 48 de ani, s-a născut în New Orleans şi provine dintr-o familie de şapte copii, cu un tată avocat şi o mamă casnică, fiind cea mai mare dintre fraţi. De confesiune catolică, are şapte copii cu soţul său, un fost procuror federal, cinci naturali şi doi adoptaţi.
 
Judecătoare de apel pentru statele Indiana, Illinois şi Wisconsin din 2017, a mai fost propusă ca judecător asociat al Curţii Supreme în 2018, dar a pierdut în favoarea lui Brett Kavanaugh.
 
Barrett a absolvit dreptul la Universitatea Notre Dame ca şefă de promoţie şi a predat aici din 2002 fiind numită de mai multe ori Profesoara Anului. Anterior a fost stagiara lui Antonin Scalia, o figură conservatoare recunoscută, şi a practicat avocatura.
 
Descrisă drept o catolică devotată, a scris într-un articol din 2013, publicat de revista Universităţii Notre Dame, că „viaţa începe la concepţie”. Prin prisma acestor convingeri, este o preferată a conservatorilor religioşi anti-avort potrivit presei americane. SUA au legalizat avortul după un caz de referinţă judecat de Curtea Supremă, în 1973. 
 
Deşi nu a judecat direct cazuri de avort, ca judecătoare de apel a votat minoritar în anumite cauze - împotriva unei contestări implicând legislaţia de notificare parentală în cazuri de avort sub 16 ani, dar şi în favoarea unor reaudieri implicând o lege care reglementează rămăşiţele fătului după avort. În ambele cazuri majoritatea a decis că este vorba de o restricţionare a dreptului la avort, prin urmare o violare a legislaţiei adoptate în 1973.

Potrivit sondajului efectuat de Centrul de Cercetare Pew din 2019, peste două treimi din americani sunt în favoarea avortului în majoritatea sau chiar în toate cazurile, cel mai mare nivel de susţinere în mai bine de 20 de ani. Puţin peste 10% cred că avortul se justifică indiferent de circumstanţe.
 
Barrett se consideră o adeptă a originalismului, o concepţie care presupune interpretarea Constituţiei în funcţie de cum au înţeles-o cei care au ratificat-o la origine, având de altfel şi o expertiză în domeniu.
 
Presa americană a relatat frecvent despre legăturile sale cu o grupare creştină conservatoare, People of Praise. Grupările activiste pentru drepturilor persoanelor gay au subliniat faptul că programele şcolilor aparţinând acestui grup susţin relaţiile sexuale doar între persoane heterosexuale căsătorite. Una dintre ele, Campania pentru Drepturile Omului s-a opus puternic confirmării sale în Senat (în octombrie 2017, cu 55 de voturi la 43) motivând că „este un pericol absolut pentru drepturile comunităţii LGBTQ”.
 
Barrett a insistat mereu că munca nu îi este afectată de credinţa sa religioasă.
 
În calitate de judecătoare federală a pronunţat hotărâri în favoarea politicilor anti-imigraţie dure ale lui Trump şi a arătat susţinere pentru drepturi extinse de a purta arme. 
 
Conservatorii mai speră că numirea sa va contribui la invalidarea Obamacare, programul de asigurări de sănătate al lui Obama, care a introdus Legea Sănătăţii accesibile - program de care beneficiază 20 de milioane de americani.
 
Credinţa sa religioasă mai ales în chestiunea avortului a fost vizată în cursul unei audieri în Comisia juridică din Senat -  a fost atunci menţionat un articol scris cu 20 de ani înainte împreună cu un profesor de drept, care argumenta în favoarea auto-recuzării judecătorilor catolici ce ar trebui să decidă pedeapsa cu moartea. Întrebată cum vede problema credinţei versus responsabilităţile ca judecător, Barrett a răspuns: „Afilierea mea personală la o anumită biserică sau credinţa mea religioasă nu se va reflecta în niciun fel asupra îndatoririlor mele ca judecător”, subliniind că convingerile personale ale unui magistrat,indiferent de sursa lor nu pot fi impuse asupra legii. Reacţia senatoarei democrate - „ Concluzia care se trage de aici este că  dogma sălăşuieşte puternic în tine, iar asta e o problemă când în joc sunt chestiuni majore pentru care oameni din această ţară au luptat ani de zile” - i-a adus popularitate printre republicani şi o organizaţie activistă conservatoare din domeniul juridic a început să tipărească imagini cu replica devenită faimoasă Voci republicane şi preşedinţi ai Universităţii Notre Dame au criticat ceea ce au numit „test religios neconstituţional”, însă fondatoarea organizaţiei activiste liberale Alianţa pentru Justiţie a apărat acest mod de chestionare.

Întrebată despre faptul că a semnat o scrisoare de susţinere pentru Sinodul Episcopilor pentru Familie în privinţa sexualităţii umane şi definirii căsătoriei ca uniune între un bărbat şi o femeie, Barrett a răspuns că definiţia bisericii este irelevantă din punct de vedere legal.
 
Donald Trump a propus-o ca înlocuitoare pentru judecătoarea liberală Ruth Bader Ginsburg, cunoscută pentru lupta sa pentru drepturile femeilor. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

19 Comentarii

Gyuse Bogdan
26.09.2020, 20:36:11

Amy Coney Barrett este ghiata ce va fi pusa pe inima marxist-progresistilor. Miscari progresiste gen mee-too, BLM, sau concepte identitatea de gen sau egalitatea de gen vor fi spulberate. Astia cu tirajul in dos, vor avea soarta fara de soarta. Si va survenii o schimbare profunda la nivelul invatamantului.... asta va fi gheata suprema :))))))))))))))) Se spala namolul generat de creierii spurcati ai progresistilor :)))))))))))))

-6 (22 voturi)
Kongo-Müller
26.09.2020, 20:57:45

Seamana cu Ana Pauker ! Trebuie sa-si mai schimbe doar frezura ...

+2 (14 voturi)
andrei ispas
26.09.2020, 21:31:51

Cei care inca sunt alaturi de Trump si republicani cred prosteste ca acestia respecta ideologia de partid. Nu e asa,acum se desfasoara sub ochii lor o lupta pentru suprematia ideologiei republicano-trumpiste in America,o lupta dusa in mare parte de ei cu instrumente corupte si fara a respecta regulile. Nu e bine deloc,asa incepe dictatura.

+4 (20 voturi)
Ncita Co
26.09.2020, 22:05:54

De la nominalizare pâna la confirmare mai sunt câțiva pași. Și Merrick Garland a fost nominalizat dar n-a ajuns în curtea supremă. Să vedem dacă asta ajunge. Chiar dacă ajunge o să fie de scurtă durată pentru că democrații vor mări curtea supremă la 13 sau 15 judecători în 2021. KKKultul republican trebuie s-o ia în bot serios, ca rusnacii, ca să înțeleagă cum merg treburile.

+2 (18 voturi)
Pontus Euxinus
26.09.2020, 23:05:28

globalistilor progresisti bolsevici, uite asa de frumos va infige Trump morcovul .. :) ca pentru urmatorii 20--30 de ani raportul va fi net de partea conservatorilor .. Alegerea unui judecator la Curtea Suprema este pe viata.

-2 (18 voturi)

Vezi toate comentariile (19)

Modifică Setările