Criza istorică ce stă să explodeze în SUA. Alegeri contestate, pandemie şi o presă în delir

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Donald Trump şi Joe Biden probabil nu vor tranşa în noaptea alegerilor soarta Americii, FOTO Arhivă
Donald Trump şi Joe Biden probabil nu vor tranşa în noaptea alegerilor soarta Americii, FOTO Arhivă

Cu un preşedinte în exerciţiu care pare tot mai preocupat de subminarea procesului democratic, o presă conservatoare pregătită să-l sprijine cu orice preţ şi o situaţie complicată creată de pandemie pentru desfăşurarea alegerilor, Statele Unite riscă să fie aruncate într-o criză istorică pentru o lungă perioadă după data de 4 noiembrie.

În acest moment, observaţia conform căreia preşedintele în exerciţiu al Statelor Unite, Donald Trump, poartă o campanie de realegere atipică pare un eufemism. În iulie, într-o discuţie la postul Fox News cu jurnalistul Chris Wallace, Trump a refuzat să spună clar dacă va respecta rezultatul alegerilor din noiembrie. „O să văd. Nu voi spune pur şi simplu da. Nici nu voi spune nu, cum n-am spus nici data trecută”, a declarat preşedintele. În ultimele luni, eforturile de campanie ale lui Trump par mai degrabă concentrate pe pregătirea terenului în cazul în care rezultatul scrutinului nu va fi în favoarea sa decât pe adresarea şi apărarea acţiunilor controversate întreprinse în ultimii patru ani. Cu alte cuvinte, campania e departe de a fi pur şi simplu atipică, ci este unică în abnegaţia cu care un preşedinte în funcţie este pregătit să discrediteze procesul electoral american şi în dorinţa sa de a încerca să rămână la putere cu orice preţ. „Putem pierde alegerile astea doar dacă sunt măsluite”, spunea Trump, în august, la o adunare a susţinătorilor săi în Wisconsin. O întrebare devine, deci, tot mai importantă în contextul incertitudinii care planează asupra alegerilor prezidenţiale din Statele Unite: Care sunt scenariile posibile pentru perioada post-electorală şi la ce ar trebui să se aştepte atât americanii, cât şi lumea de la cei doi candidaţi?

Situaţia actuală

Sondajele de opinie îl dau în continuare favorit pentru a ocupa Biroul Oval pe candidatul democrat, Joe Biden, cu un avans între 6 şi 11 procente la nivel naţional pentru acesta. În medie, Biden conduce cu peste 7 puncte procentuale. Un singur lucru poate fi spus cu un nivel ridicat de certitudine în acest moment – Biden va câştiga votul popular, dar dincolo de acestă observaţie, lucrurile sunt mai degrabă în aer. În primul rând, mai e suficient timp până pe 4 noiembrie ca lucrurile să se schimbe în favoarea lui Donald Trump chiar şi la nivel naţional. În al doilea rând, nu votul popular e cel care decide viitorul preşedinte, ci colegiul electoral. În statele indecise, aşa-numitele „swing states“, lucrurile nu sunt atât de clare. Cu excepţia statelor Michigan şi Wisconsin, unde Biden are un avans considerabil, în toate celelalte state procentele care-i despart pe cei doi candidaţi nu permit concluzii clare. Mai mult, experienţa alegerilor din 2016, când sondajele de opinie au subevaluat semnificativ sprijinul oferit lui Trump în diferite state indecise, ar trebui păstrată în memorie înainte de formularea oricăror predicţii. 

Problema spinoasă a votului prin corespondenţă

Dincolo de natura campaniei duse de Trump, alegerile din 2020 sunt atipice şi dintr-un alt motiv. Pandemia de COVID-19, în continuare deosebit de violentă în Statele Unite, a dus la extinderea votului prin corespondenţă, majoritatea analiştilor politici aşteptându-se ca alegătorii lui Biden să facă uz de această modalitate de vot în număr mult mai mare decât cei ai lui Trump. Tocmai din acest motiv, atunci când preşedintele în exerciţiu vorbeşte de „alegeri măsluite” se referă de fapt la votul prin corespondenţă. Cu toate că nu există nicio dovadă clară că votul prin corespondenţă este mai predispus fraudării decât votul în persoană în Statele Unite, unde diferite state au implementat de mult timp această practică, strategia lui Donald Trump este clară: aruncarea procesului electoral în aer pentru a-şi maximiza şansele de a rămâne la putere după 4 noiembrie.

„Trump încearcă în continuare să le spună alegătorilor săi că ar trebui să voteze în persoană, iar democraţii le spun alegătorilor că ar trebui să voteze prin corespondenţă. Durează mai mult să numeri voturile prin corespondenţă, deci poţi foarte uşor să ai o situaţie în care primele rezultate să lase impresia că republicanii sunt în faţă, pentru că voturile prin corespondenţă dominate de democraţi încă n-au fost numărate”, a explicat recent Paul Gronke, profesor de ştiinţe politice de la Colegiul Reed, pentru Vox. „Dacă ai o situaţie în care republicanii sunt iniţial în frunte şi democraţi conduc pe baza voturilor prin corespondenţă, chiar dacă e o situaţie perfect normală, Trump va folosi cu siguranţă asta ca o armă şi va susţine că e dovada măsluirii alegerilor”, a adăugat Gronke.

Donald Trump nu e angajat de unul singur în construirea acestei naraţiuni preventive. Presa conservatoare pare că a pus toate tunurile pe deligitimarea unei eventuale victorii a lui Biden. Miercurea trecută (16 septembrie), Tucker Carlson, una dintre cele mai influente voci conservatoare de la Fox News, i-a luat un interviu lui Darren Beattie – fost responsabil cu scrierea discursurilor în administraţia Trump, dat afară după ce s-a asociat cu mai mulţi indivizi dintr-un grup de extremă dreaptă. Interviul e instructiv pentru căderea în vaste teorii ale conspiraţiei a unei părţi semnificative din mass-media care-l sprijină pe preşedintele Trump. Beattie i-a acuzat pe democraţi că pregătesc „o lovitură de stat” împotriva administraţiei alese de popor.

„E un mod de schimbare al regimului preferat de mulţi din aparatul de securitate naţională, mai ales împotriva ţărilor din estul Europei, pentru a răsturna guverne pe care nu le aprobă”, a spus Beattie. Tot miercuri, Glenn Beck, o altă voce proeminentă a mişcării conservatoare din Statele Unite, a postat pe YouTube un episod special intitulat „Cum se sfârşeşte America”, în care formulează o teorie elaborată, dar sprijinită de nicio dovadă, despre o conspiraţie de înlăturare a lui Trump care implică grupuri diferite, de la democraţi la Hollywood, economişti monetarişti, sindicate şi „statul profund marxist”. Carlson şi Beck sunt doar vârful aisbergului, multe alte voci conservatoare susţinând ideea că Trump poate pierde doar dacă alegerile sunt fraudate şi că democraţii lucrează la subminarea vocii poporului fără încetare.

Scenarii pentru contestarea alegerilor

Problema unei crize de proporţii istorice care se profilează la orizont în Statele Unite a dat naştere Proiectului de Integritate a Tranziţiei, o organizaţie non-guvernamentală reunind reprezentanţii ai mediului universitar, mass-media şi ai celor două partide. Toţi sunt îngrijoraţi de „erodarea normelor democratice şi a domniei legii de către administraţia Trump, precum şi îmbrăţişarea a nenumărate practici corupte şi autoritare”. Într-o analiză recentă, aceştia au simulat patru posibile scenarii pentru perioada post electorală în funcţie de rezultatele iniţiale ale alegerilor. Printre concluzii, poate cea mai importantă este cea conform căreia conceptul de „noapte a alegerilor” nu mai este de actualitate pentru clarificarea câştigătorului. „Ne confruntăm cu o perioadă de contestare care începe cu ziua în care primul vot este depus la mijlocul lui septembrie şi se va termina pe data de 20 ianuarie. Câştigătorul alegerilor probabil nu va fi ştiut în noaptea alegerilor”, arată analiza. 

Cele patru scenarii au fost simulate prin organizarea de grupuri de experţi care să joace rolul celor celor două campanii şi a altor actori cheie, toţi având scopul de a întreprinde acele acţiuni care să maximizeze şansele de victorie ale candidatului sprijinit.

Scenariul 1: rezultat ambiguu

Primul scenariu este cel în care rezultatul este neclar în noaptea alegerilor şi în perioadă următoare, iar rezultatul final depinde de rezultatele în trei state: Carolina de Nord, Michigan şi Florida. Având în vedere situaţia actuală, mai mulţi analişti consideră acest scenariu ca fiind unul plauzibil. Pe măsura ce vor trece zilele în perioada post-electorală, Biden ar câştiga Carolina de Nord şi Trump Florida, lăsând ca soarta alegerilor să fie decisă de statul Michigan. Care sunt cele mai probabile mişcări ale celor doi candidaţi în acest scenariu?

Primul pas. Strategia lui Trump. În noaptea alegerilor, Trump îi cere lui Biden să se recunoască înfrânt pe baza voturilor în persoană care îi favorizează pe republicani. Campania lui Trump utilizează poziţia de preşedinte a lui Trump pentru a influenţa presa de dreapta să-l declare câştigător pe acesta şi să critice votul prin corespondenţă şi legitimitatea numărării acestor voturi în perioada post-electorală. Mai mult, Trump utilizează sprijinul oficialilor republicani din diferite state să oprească numărarea voturilor rămase. Suplimentar, Trump cere Departamentului Justiţiei să trimită agenţi federali în întreaga ţară pentru a se garana încetarea numărării voturilor şi pregăteşte Garda Naţională pentru a contracara posibile proteste. Procurorul General Barr îşi utilizează poziţia pentru a sprijini orice procese care pot preveni numărarea voturilor prin corespondenţă.

Strategia lui Biden. În noaptea alegerilor, Biden declară că victoria este iminentă şi cere ca fiecare vot să fie numărat. Echipa lui Biden mobilizează o reţea de elite bipartizane influente, aleşi şi ofiţeri retraşi să denunţe public orice efort de suprimare a numărării voturilor. Suplimentar, Biden le cere americanilor să protesteze paşnic pentru a se asigura că fiecare vot este numărat. 

Al doilea pas. Trump mobilizează în continuare Garda Naţională pentru a opri numărarea voturilor şi le cere susţinătorilor să iasă în stradă. Biden pune la punct o echipă de tranziţie bipartizană şi îşi mobilizează susţinători să se asigure că voturile sunt numărate. Potenţialele evoluţii ale acestui scenariu depind semnificativ de rezultatele din cele trei state. În cea mai extremă variantă, pe 20 ianuarie, când începe următorul mandat de preşedinte, Statele Unite ar putea avea avea doi preşedinţi sprijiniţi de un număr semnificativ de cetăţeni şi grupuri influente. 

Scenariu 2 – Victorie clară a lui Biden

În acest scenariu, Biden câştigă clar atât Colegiul Electoral, cât şi votul popular. Iniţial, Trump va contesta rezultatul alegerilor, dar pe măsură ce devine clar că eforturile de întoarcere a rezultatului au şanse slabe de reuşită, Trump va trece la o strategie de autoconservare şi va încerca să-şi minimizeze posibilele probleme juridice ulterioare. 

Scenariul 3 – Victorie clară a lui Trump în termeni de electori, victorie a lui Biden în termeni de vot popular

În acest scenariu, Trump câştigă confortabil Colegiul Electoral, dar votul popular este semnificativ în favoarea lui Biden. Cel mai probabil rezultat este o criză constituţională, ameninţări cu secesiunea a diferitelor state şi un important potenţial ca Trump să-şi accentueze eforturile autoritare. Alternativ, Statele Unite ar putea cunoaşte schimbări dramatice ale regulilor electorale pentru: înlocuirea Colegiului Electoral cu votul popular ca principalul criteriu de stabilire a preşedintelui, Districtul Columbia şi Puerto Rico devin state. În cea mai extremă variantă, Statele Unite sunt cuprinse de haos şi proteste violente ale susţinătorilor celor doi candidaţi, iar armata ar putea interveni pentru garantarea tranziţiei de putere fie în favoarea lui Trump, fie în favoarea lui Biden.

Scenariul 4 – Victorie strânsă a lui Biden

Ultimul scenariu a explorat o victorie strânsă a lui Biden în care acesta conduce cu mai puţin de 1% votul popular, iar predicţia în cazul Colegiului Electoral este de 278 de electori (cu 8 mai mult decât cei 270 necesari pentru câştigarea alegerilor). Presupunând că Fox News, influenta reţea de presă conservatoare, va accepta victoria lui Biden chiar dacă Trump nu se va recunoaşte iniţial înfrânt, perioada post-electorală ar vedea o tranziţie profund contestată, dar în cele din urmă clară, Biden ajungând la Casa Albă.

Factorul crucial: Curtea Supremă

Simulările experţilor Proiectului de Integritate a Tranziţiei au, totuşi, o limită majoră: nu includ posibilele decizii ale Curţii Supreme în cazul unor alegeri contestate conform celor patru scenarii. În acest context, numirea unui nou judecător la Curtea Supremă de către Trump în perioada imediat următoare, care să ocupe locul lăsat liber după moartea lui Ruth Bader Ginsburg, ar putea fi crucială pentru viitorul său la Casa Albă. Conservatorii ar avea o majoritate teoretică de 6 la 3 voturi care ar putea cântări greu mai ales într-un scenariu asemănător cu cel în care rezultatele sunt ambigue, iar Trump contestă legitimitatea votului prin corespondenţă şi încearcă să oprească numărarea voturilor după noaptea alegerilor.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite