Statele Unite

articolul anterior articolul urmator

Culisele summit-ului Biden-Putin de la Geneva. Care a fost momentul care a grăbit întâlnirea celor doi lideri

22
17 Jun 2021 11:34:11
Autor: Viorica Marin
Preşedintele SUA, Joe Biden, întâlnire de aproape trei ore cu omologul rus, Vladimir Putin, la Geneva FOTO EPA-EFE
Preşedintele SUA, Joe Biden, întâlnire de aproape trei ore cu omologul rus, Vladimir Putin, la Geneva FOTO EPA-EFE

Aşteptări mici şi rezultate şi mai mici după summit-ul Biden-Putin, de miercuri, de  la Geneva. Dincolo de unele angajamente de bază privind reîntoarcerea diplomaţilor şi acceptarea deschiderii unui dialog „constructiv” cu SUA pe probleme precum securitatea cibernetică şi politica externă, Putin nu a dat niciun indiciu că prima întâlnire faţă în faţă cu omologul american  a impus o schimbare, scrie CNN.

Chiar înainte ca preşedintele american Joe Biden să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin, aşteptările erau scăzute. Discuţiile între preşedintele american Joe Biden şi omologul rus Vladimir Putin, desfăşurate miercuri la vila La Grange, o clădire de secol XVIII de pe malul lacului din Geneva, au durat trei ore, mai puţin decât au spus consilierii lui Biden că se aşteptau să dureze, dar preşedintele SUA a declarat că acestea au fost intense şi amănunţite şi că "nu a trebuit să petrecem mai mult timp vorbind", transmite Reuters.
 
În ceea ce priveşte tonul discuţiilor, Vladimir Putin , l-a numit pe Joe Biden un partener constructiv, cu experienţă, şi a spus că au vorbit "aceeaşi limbă", precizând totodată că nu e vorba de nicio prietenie, ci mai degrabă de un dialog pragmatic despre interesele celor două ţări. La rândul său, Biden a declarat că i-a comunicat lui Putin următoarele: "Avem nevoie de nişte reguli de bază pe care să le putem respecta cu toţii", adăugând pragmatic: "Am făcut ceea ce am venit să fac".
 
Programarea unor conferinţe de presă separate reflectă absenţa jovialităţii care a însoţit întâlnirea din 2018 de la Helsinki între preşedintele rus Putin şi fostul preşedinte american, Donald Trump, când liderul de la Kremlin i-a dăruit lui Trump o minge de fotbal. Totodată, la întâlnirea de la Geneva nu a existat o cină de lucru, iar cei doi lideri nu şi-au adresat invitaţii de a efectua vizite la Washington, respectiv Moscova.
 
Într-o declaraţie comună emisă după cele două conferinţe de presă, cele două părţi au declarat că întâlnirea de la Geneva a arătat că "sunt capabile să facă progrese în perioadele de tensiune în ceea ce priveşte obiectivele noastre comune de asigurare a predictibilităţii în sfera strategică, de reducere a riscului de conflicte armate şi a ameninţării războiului nuclear".
 
Putin: "Nu am avut şi nici nu putem avea iluzii"
 
Vladimir Putin, primul care s-a adresat reporterilor, a declarat că întâlnirea a fost constructivă, fără ostilitate."Nu am avut şi nici nu putem avea iluzii", a spus Putin.b"Întâlnirea noastră a avut loc într-o cheie a principiilor, evaluările noastre diferă în multe aspecte. Dar, din punctul meu de vedere, ambele părţi au demonstrat dorinţa de a se înţelege reciproc şi de a căuta o apropiere a poziţiilor", a spus el. Liderul rus a refuzat să prezică ce se va întâmpla după summit.
 
"Este dificil pentru mine să spun ce forţe vor prevala". Nu a exclus noi sancţiuni americane împotriva Rusiei, ceea ce ar însemna, în opinia sa, "o altă oportunitate ratată". El a spus că este "greu de spus" dacă relaţiile cu SUA se vor îmbunătăţi, dar că există o rază de speranţă în ceea ce priveşte încrederea reciprocă. A rezumat întâlnirea cu Biden recurgând la un citat din Tolstoi: "În viaţă nu există fericire, există doar sclipiri ale acesteia. Apreciaţi-le"."Mi se pare că în această situaţie nu poate exista o încredere de familie, dar au existat nişte scântei", a conchis Putin.
 
Joe Biden, vorbind cu presa la scurt timp după omologul rus, a spus că "nu există înlocuitor pentru dialogul faţă în faţă. A declarat că i-a comunicat omologului rus că agenda lui "nu este împotriva Rusiei", ci "pentru poporul american". A subliniat că tonul discuţiei a fostul unul de afaceri: "nu este vorba de încredere, ci de interesul propriu şi verificarea interesului propriu", dar a adăugat că există o "perspectivă autentică" de îmbunătăţire a relaţiei bilaterale.
 
În ceea ce priveşte fondul discuţiilor, preşedintele rus a anunţat trei rezultate concrete ale summitului: 1. un acord pentru începerea consultărilor privind securitatea cibernetică, după acuzaţiile SUA de atacuri de pe teritoriul rus; 2. începutul unui dialog privind stabilitatea strategică şi 3. revenirea ambasadorilor la Moscova şi Washington.
 
Preşedintele Putin a sugerat că dialogul nu a fost uşor şi i-a comunicat interlocutorului american liniile sale roşii. Liderul de la Kremlin a negat astfel implicarea Rusiei în atacurile cibernetice care au vizat SUA şi a insistat că Rusia este, la rândul ei, ţinta unor atacuri similare.
 
"Este necesar să lăsăm deoparte tot felul de insinuări şi să începem să lucrăm la nivel de experţi în interesul SUA şi al Rusiei", a spus preşedintele rus despre securitatea cibernetică."În principiu, am ajuns la un acord în acest sens şi Rusia este pregătită pentru asta", a subliniat el.
 
Rusia şi SUA vor iniţia, de asemenea, un dialog privind stabilitatea strategică după prelungirea la începutul anului, până în 2026, a ultimului tratat de dezarmare nucleară în vigoare între cele două mari puteri atomice, Noul START. Confruntată cu apariţia de noi arme, inclusiv hipersonice, Rusia a propus SUA extinderea agendei şi includerea tuturor armelor ofensive şi defensive, atât nucleare, cât şi convenţionale, capabile să îndeplinească sarcini strategice.
 
Aici s-a a încheiat tonul pozitiv şi liderul rus a intrat în defensivă, mai ales atunci când un jurnalist a spus că Occidentul acuză Rusia că duce o politică imprevizibilă."Dacă Occidentul crede asta, nu înseamnă că este adevărat", a replicat liderul de la Kremlin.
 
A trecut apoi la contraatac, întrebându-se retoric dacă politica SUA este cumva una stabilă enumerând retragerea Washingtonului în ultimii ani din tratatul ABM (antirachete balistice), în 2002, din tratatul INF (forţele nucleare cu rază intermediară de acţiune), în 2019, şi din tratatul Cer deschis (acord multilateral ce garantează transparenţa în controlul armelor), în 2020.
 
Despre rolul Rusiei în estul Ucrainei, unde Moscova îi susţine pe rebelii pro-ruşi, şi consolidarea recentă a prezenţei militare la graniţă, Putin a reiterat în răspunsul său că a fost vorba de exerciţii care s-au desfăşurat pe teritoriul rus şi că, spre deosebire de Washington, Moscova nu efectuează manevre în apropierea SUA.
 
Preşedintele rus a ţinut să remarce că "avem o singură obligaţie în ceea ce priveşte Ucraina: să promovăm implementarea Acordurilor de la Minsk" pentru pace în regiunea Donbas.
 
Preşedintele Putin a reacţionat extrem de defensiv în faţa acuzaţiilor de încălcare a drepturilor omului în Rusia şi în special a represiunii împotriva liderului opoziţiei Aleksei Navalnîi şi a organizaţiilor sale, recent scoase în afara legii.
 
"SUA au cunoscut recent evenimente foarte dificile după uciderea unui afro-american şi crearea mişcării Black Lives Matter", a evidenţiat preşedintele rus. "Ceea ce am văzut, jafuri, încălcări ale legii şi alte lucruri ..., simpatizăm cu americanii şi cu poporul american, dar nu vrem ca acest lucru să se întâmple în ţara noastră şi vom face totul pentru a nu permite acest lucru şi asta nu are nimic de-a face cu niciun fel de teamă faţă de Fondul de luptă împotriva corupţiei (FBK)" al lui Navalnîi.
 
Despre Navalnîi, care execută în închisoare o pedeapsă de doi ani şi jumătate pentru că a încălcat condiţiile eliberării condiţionate în timpul recuperării în Germania de pe urma otrăvirii în august 2020 cu un agent toxic din grupul Noviciok, Putin nu a admis discuţii. El a susţinut că opozantul a încălcat deliberat legea rusă conştient că pedeapsa va fi închisoarea."A pornit de la premisa că dorea să fie reţinut, era conştient de asta", a declarat ferm preşedintele Rusiei.
 
În ceea ce priveşte declaraţiile liderului de la Casa Albă, acesta le-a precizat jurnaliştilor că a petrecut mult timp discutând despre controlul armelor şi atacuri cibernetice şi că, pe acest ultim subiect, i-a comunicat lui Vladimir Putin că "infrastructura critică ar trebui să fie scoasă din calcul", oferindu-i o lista cu 16 sectoare strategice. Biden a declarat că lista organizaţiilor care nu ar trebui atacate include, printre altele, telecomunicaţiile, sectoarele medical, alimentar şi energetic.
 
Biden: Lunile următoare sunt un test care va arăta dacă summitul de la Geneva va aduce un progres în relaţiile SUA-Rusia 
 
Preşedintele Biden a mai estimat că, în opinia sa, Vladimir Putin este în mod autentic îngrijorat de faptul că este "încercuit" şi de faptul că Washingtonul vrea să "îl dea jos".
 
Joe Biden a afirmat că ultimul lucru pe care îl doreşte omologul său rus este un război rece şi a dat asigurări că, la rândul său, nu doreşte un nou război rece."Să sperăm că ne vom înţelege, dar în mod clar nu este în interesul nimănui" să există un război rece între SUA şi Rusia, a declarat Biden.
 
În ceea ce priveşte rezultatul summitului, preşedintele SUA s-a arătat realist, dar şi optimist în acelaşi timp, şi a afirmat că următoarele luni vor servi drept test pentru a vedea dacă conversaţia de miercuri va contribui la apropierea celor două ţări.
 
"Nu mă aflu aici să vă spun că eu şi preşedintele (Putin) am fost de acord că vom face acele lucruri şi că brusc ele se vor întâmpla, nu spun asta", a avertizat el. El a continuat însă, afirmând: "cred că există perspective autentice de îmbunătăţire semnificativă a relaţiilor dintre cele două ţări, fără ca niciuna să renunţe la niciun singur lucru bazat pe principiile şi valorile sale".
 
Preşedintele Biden a subliniat că în timpul summitului nu au existat "ameninţări" şi că a fost o discuţie "colocvială": "am vorbit despre lucruri de bază, elemente fundamentale de bază".
 
A menţionat că i-a comunicat omologul rus posibilitatea colaborării în "domenii de stabilitate strategică".
 
Una din problemele spinoase despre care au vorbit a fost Ucraina, asupra căreia, potrivit preşedintelui american, au fost de acord să recurgă la diplomaţie pentru a-şi rezolva viziunile diferite, în baza acordului de la Minsk. Cu toate acestea, i-am "comunicat totodată angajamentul neclintit al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei", a precizat Biden.
 
În probabil cea mai puternică afirmaţie a sa din conferinţa de presă, preşedintele Biden a spus că vor fi consecinţe "devastatoare pentru Rusia" în cazul morţii liderului opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi.
 
Liderul american a declarat că a ridicat aspecte legate de drepturile omului deoarece ţine de "ADN" ţării sale să facă acest lucru, interesându-se de asemenea şi de soarta cetăţenilor americani închişi în Rusia.
 
Preşedintele Joe Biden părăsise deja podiumul unde a avut loc conferinţa de presă când s-a întors să corecteze categoric un reporter care l-a întrebat de ce este "încrezător" că Vladimir Putin îşi va schimba comportamentul. Nu sunt "încrezător că îşi va schimba comportamentul", a afirmat Biden. 
 
Garry Kasparov: Preşedintele SUA „i-a dat credibilitate dictatorului brutal”
 
Preşedintele Iniţiativei Democraţiei Reînnoite, Garry Kasparov, a declarat miercuri pentru FoxNews că întâlnirea preşedintelui Biden cu Vladimir Putin la Geneva implică faptul că Statele Unite „acordă credibilitate unui dictator brutal”.
 
"Putin a obţinut deja ceea ce dorea - un summit. S-ar putea să obţină şi mai mult, dar schimbul principal s-a întâmplat deja. Biden a acordat credibilitatea Statelor Unite unui dictator brutal. Şi am auzit multe de la cei care au apărat ideea summitului că Biden va merge la Geneva pentru a transmite un mesaj, el va vorbi dur ... Dar dacă Biden ar vrea să-i trimită un mesaj real lui Putin, el se va întâlni cu Zelenski, preşedintele Ucrainei, va merge la Kiev, acesta este un mesaj ... El se va întâlni cu Svetlana Tihanovskaia, adevăratul preşedinte al Belarusului care trăieşte în exil, sau cu familiile victimelor lui Putin, precum familia lui Alexei Navalnîi” spune Kasparov.
 
Acesta consideră că America şi lumea liberă i-au dat lui Putin unul dintre cele mai mari triumfuri politice.
 
”Biden a ridicat sancţiunile asupra acestei conducte, Nord Stream 2 şi de ce? Să te împrieteneşti cu Germania? Nu se presupune că Germania este un aliat? La sfârşitul zilei, este vorba de strategie şi Biden nu a explicat de ce acest summit este bun pentru Statele Unite. Şi dacă motivele dvs. nu sunt clare, oamenii s-ar putea gândi la ce e mai rău. Şi uneori pot avea dreptate”, mai spune fostul mare şahist.
Chiar dacă iniţiativa acestui summit a venit dinspre Statele Unite, evenimentul a fost mult mai important pentru Vladimir Putin, mai ales prin prisma faptului că SUA are un rol profund sistemic în politica internă gândită la Kremlin.
 
Pentru elitele ruse, relaţia de rivalitate cu SUA are rolul legitimării externe a ţării lor ca mare putere. Mental, Putin îşi doreşte restabilirea ”epocii de aur” când SUA şi URSS împărţeau lumea. Nu există un alt stat care ar provoca atât de multă ură, şi totodată admiraţie la Kremlin. Elitele ruse continuă să se identifice pe scena internaţională în funcţie de raportarea la sistemul occidental în fruntea căruia se află Statele Unite.
 
Aşadar, pentru Joe Biden, una din concluziile acestui summit ar fi că izolarea Rusiei este posibilă, dar ar veni la un cost prea mare pentru stabilitatea sistemului global de relaţii pe un număr important de dosare de securitate.
 
Unul din aceste dosare este Ucraina, dosar care a şi dus la favoarea pe care i-a făcut-o Biden lui Putin atunci când a iniţiat organizarea summit-lui. Altfel spus, daca Rusia nu recurgea la şantajul militar din luna martie şi aprilie la graniţa estică a Ucrainei şi în Marea Neagra, e posibil ca acest summit sa nu fi avut loc ieri în Geneva, ci poate într-un viitor relativ incert, dar mai aproape de sfârşitul acestui an, scrie analistul Oktawian Milewski pentru RFI.ro.
 
Drept dovadă, susţine Milewski, „este suficient să ne uităm la livrabilele imediate ale acestui summit: restabilirea banală a funcţiilor diplomatice plenipotenţiare ale ambasadorilor celor două ţări. De mai multe luni, ambasadorii american şi rus au fost rechemaţi şi îşi exercitau funcţiile de la distanţa propriilor capitale. Ei bine, pentru restabilirea muncii normale a ambasadorilor nu era nevoie de un summit de această amploare, ci mai degrabă era o problemă care se rezolva la nivel de miniştri de externe“.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

22 Comentarii

Utilizator Adevărul
17.06.2021, 11:57:18

Comentariu considerat abuziv.

Azzumbo Jo
17.06.2021, 12:10:46

O mare ocazie pentru trolii si PR-istii lui Putin sa faca valuri, precum si pentru elvetieni sa mai umfle niste preturi.

+3 (21 voturi)
Ionel Marcu
17.06.2021, 12:20:17

Bine zis „Așteptări mici și rezultate și mai mici”!

-6 (10 voturi)
teo mike
17.06.2021, 12:10:58

Kasparov, acest geniu al sahului, a spus-o clar: "Preşedintele SUA „i-a dat credibilitate dictatorului brutal!” Asadar, de aici pornim cu discutiile si analizele "stabilitatilor strategice".

-2 (10 voturi)
Kongo-Müller
17.06.2021, 12:19:22

Faptul ca s-au inteles ca Ambasadorii celor doua state sa se reintoarca la locul lor, spune tot. Cei doi, ca niste prieteni vechi, si-au reimpartit zonele de influenta. Probabil ca mai au de negociat despre Ucraina si Siria / Iran. Poate chiar si despre imprevizibilul Erdogan. Restul, ce se spune despre atentionari si avertizari date de Biden, e doar gargara ieftina de propagandist.

+7 (11 voturi)

Vezi toate comentariile (22)

Modifică Setările