Cum arăta casa în care au fost ţinute închise timp de zece ani cele trei femei din Cleveland

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Agenţii FBI au investigat casa unde au fost închise timp de zece ani trei femei răpite.  FOTO: Reuters
Agenţii FBI au investigat casa unde au fost închise timp de zece ani trei femei răpite.  FOTO: Reuters

Deşi au existat în trecut numeroase indicii care indicau prezenţa unor persoane necunoscute în casa aparent abandonată din Cleveland, autorităţile au reuşit să descopere cele trei femei dispărute după 10 ani de captivitate. Declaraţiile martorilor care au vizitat casa şi ale poliţiştilor care au inspectat-o descriu locuinţa drept un loc sumbru, aproape nelocuit, privat de lumină şi cu ferestre sigilate.

După descoperirea celor trei femei care au fost sechestrate în aceeaşi casă în ultimul deceniu, au ieşit la suprafaţă mai multe dovezi care ar fi putut să conducă autorităţile la rezolvarea mai rapidă a cazurilor de răpire. 

Vecinii au raportat ulterior că au văzut o femeie goală condusă cu o lesă prin curtea din spate a casei a lui Ariel Castro, proprietarul şi principalul suspect.Martorii au mai zărit un copil privind de la una dintre ferestrele mansardei, deşi nimeni nu mai văzuse copii în acea casă. 

De asemenea, ferestrele erau sigilate, fără a lăsa să pătrundă lumina, în timp ce mai multe dependinţe erau închise cu lacăt. Au mai fost auzite ţipete înăbuşite şi bătăi în pereţi, însă nimeni nu a alertat autorităţile, potrivit CNN.

Aceste incidente s-au petrecut de-a lungul a zece ani, însă nici acum nu este clar cine a văzut acele indicii, ce a văzut sau când a văzut. Încercările de a raporta evenimentele neobişnuite au fost puţine, iar răspunsul autorităţilor a fost limitat. Tocmai de aceea, casa lui Ariel Castro a fost uitată în tăcere, iar vizitatorii au mai încetat să mai bată la uşa casei care părea abandonată.

Casa pe care portoricanul Ariel Castro a cumpărat-o în urmă cu 20 de ani nu pare deloc ieşită din comun. Construită în 1890, este amplasată în cartierul Tremont, unul dintre cele mai vechi din oraşul american Cleveland. Locuinţa se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 426 de metri pătraţi.

Locuinţa lui Castro avea un garaj şi două terase: cea din faţa casei era mică şi deschisă, iar cea din spatele casei era îngrădită. Înăuntru, construcţia avea două nivele, un subsol şi o mansardă. În cazul în care cineva ar pătrunde în locuinţă prin aceeaşi uşă prin care a reuşit să iasă Amanda Berry, ar fi văzut o scară ce conduce spre nivelurile superioare, iar la stânga o cameră de zi relativ mică.

Tito de Jesus, o cunoştinţă de-a lui Castro (fără nicio legătură de rudenie cu una dintre femeile răpite care poartă acelaşi nume de familie), a avut ocazia să intre în casă, fiind primit de câteva ori. „Îşi păstra instrumentele muzicale în camera de zi”, a povestit  De Jesus despre proprietarul casei. „Era un fost basist.”

În calitate de muzician, De Jesus a intrat în casa lui Castro de trei ori. Acesta a descris interiorul locuinţei drept unul ocupat de puţine piese de mobilier, o canapea şi un scaun sau două. Chitara bas şi amplificatorul erau ţinute în camera de zi astfel încât să le folosească cu uşurinţă. În imediată apropiere se afla încăperea unde se lua masa, iar de acolo o uşă închisă ducea spre bucătărie. Casa părea destul de îngrijită şi se simţea „o linişte...de parcă ar fi fost goală”, a descris De Jesus.

La etaj, un martor a zărit de câteva ori o femeie privind din spatele unei ferestre, înainte de a fi acoperită. Întreg etajul este alcătuit din patru dormitoare şi o baie, potrivit înregistrărilor imobiliare ale locuinţelor din Cleveland.

Un muncitor în construcţii şi un instalator din acelaşi cartier au declarat că subsolurile caselor sunt construite cel mai adesea din blocuri de beton neterminate, iar uneori din piatră secţionată, unde se află de multe ori panourile electrice ale caselor, rezervoarele de încălzire a apei. În mod normal, subsolurile au dimensiuni mai reduse decât încăperile de deasupra, din cauza solului nisipos. „Toate subsolurile au scurgeri de apă”, potrivit lucrătorilor.

Cu toate acestea, rămân numeroase semne de întrebare care nu au primit încă răspuns. De ce vecinii au întârziat aşa mult să alerteze poliţiştii, în ciuda indiciilor stranii? Unde erau lanţurile şi funiile care au fost folosite pentru a lega femeile? Sunt adevărate poveştile despre uşile încuiate cu lacăte? Erau femeile ţinute separat de copil sau împreună? S-au folosit oare jocuri de manipulare psihică ce au împiedicat femeile prizoniere să se elibereze dintr-un loc aparent uşor de evadat?

Ceea ce este sigur este că trei adolescente au fost ţinute împotriva voinţei lor într-o casă obişnuită timp de zece ani, pe o stradă liniştită, într-un cartier deloc diferit, ceea ce le-a făcut imposibil de detectat până acum.

 

 

 

 

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite