Statele Unite

articolul anterior articolul urmator

Cum a cumpărat Mark Zuckerberg pământ în Hawaii. Băştinaş: „Aceasta este noua monarhie”

8
25 Nov 2021 06:01:13
Autor: Cristina Ene
Insula Kauai din Hawaii unde Mark Zuckerberg deţine sute de hectare de pământ FOTO SHUTTERSTOCK
Insula Kauai din Hawaii unde Mark Zuckerberg deţine sute de hectare de pământ FOTO SHUTTERSTOCK

Fondatorul Facebook a reuşit să cumpere circa 559 de hectare de pământ în statul Hawaii - însă istoria din spatele proprietăţii sale este controversată în măsura în care pământurile ancestrale ale nativilor au ajuns în mâinile miliardarilor care au făcut achiziţii extinse în baza unei legi anterioare ce permitea licitaţii forţate pentru terenuri deţinute în comun, arată o anchetă Business Insider.

Soţii Zuckerberg au o proprietate în Insula Kauai - cunoscută pentru pădurea sa tropicală bogată - după ce au cumpărat treptat terenuri, începând din 2014.
 
Ei ajuns să cumpere şi alte loturi de pământ ale kānaka maoli (hawaiieni nativi) deţinute în comun cu kamaʻāina (rezidenţi născuţi în arhipeleag) pentru că avea nevoie de mai mult spaţiu privat - aceste terenuri care îi înconjurau proprietatea iniţială constituie circa jumătate din suprafaţa actuală a „Koʻolau Ranch”.
 
Mark Zuckerberg a folosit companii-paravan pentru a obţine mai mult pământ, iar în 2016, alături de un asociat şi co-proprietar, Carlos Andrade, i-a dat în judecată pe proprietarii care au refuzat să vândă.
 
Zuckerberg s-a retras din proces după revolta publică privind înstrăinarea pământurilor ancestrale ale hawaiienilor, dar partenerul său a continuat şi a câştigat licitaţia decisă prin hotărâre judecătorească, plătind $2,1 milioane pe ultimele loturi disputate. El ar fi fost ajutat să o câştige de Zuckerberg, care i-ar fi dat banii necesari în secret.
 
Tranzacţia fondatorului Facebook este doar una din altele ale miliardarilor tech care şi-au construit proprietăţi luxoase masive în arhipeleag de-a lungul unei istorii marcată de exproprieri, arată o anchetă Business Insider.
 
În 1893, marii moşieri din industria plantaţiilor au răsturnat regatul şi au pus mâna pe sute de mii de hectare de pământ publice şi private. În prezent, moştenitorii acelor latifundiari  au vândut mai mult de jumătate din pământul confiscat în secolul XIX miliardarilor din industria tech, între care fondatorul Oracle, Larry Ellison.
 
Iar asta în timp ce populaţia nativă se confruntă cu sărăcie, nesiguranţă alimentară şi nu-şi permite locuinţe. Aproape jumătate dintre nativi au părăsit Hawaii, deoarece preţul mediu al unei locuinţe depăşeşte 1 milion de dolari, după ce nerezidenţii, inclusiv elite din Silicon Valley, au cumpărat proprietăţi pe care au început să le închirieze. Chiar dacă Zuckerberg şi-a cumpărat proprietatea legal, metoda folosită e controversată şi are rădăcini adânci în istoria arhipelagului.
 
În martie, Zuckerberg a plătit 53 de milioane de dolari pentru a adăuga circa 242 de hectare domeniului său din Kauaʻi, cumpărând terenuri ai căror proprietari anteriori au jucat un rol cheie în răsturnarea Regatului Hawaii.
 
Reprezentanţii cuplului Zuckerberg au declarat că pământul e folosit pentru agricultură sustenabilă şi soţii au grijă de conservarea mediului natural.
 
„Americanii au înlăturat monarhiile, dar au creat ei înşişi regi numiţi miliardari. Poate că nu îi numesc regi sau monarhi, dar au control total asupra pământului. Aceasta este noua monarhie ”, a declarat Randy Naukana Rego, un Kanaka Maoli a cărui familie a deţinut cândva aproximativ un sfert din pământul lui Zuckerberg.
 
Kauaʻi, cunoscută ca Garden Isle, este a patra insulă ca mărime din Hawaii.
 

Grijă pentru pământ

 
Înainte de sosirea vesticilor pământul era deţinut în comun şi fiecare era responsabil pentru bucata pe care o îngrijea.
 
„Termenul pentru această relaţie este malama’āina, „grijă pentru pământ”, care, la rândul său, va avea grijă de toţi membrii familiei”,a scris activistul şi savantul Haunani-Kay Trask.
 
Acest sistem de utilizare a terenurilor s-a bazat pe ahupuaʻa: regiuni sub formă de văi care au oferit comunităţilor acces la diverse resurse, de la păşuni şi văi până la coastă. Bazat pe practicile agricole durabile, sistemul permitea fiecărei ahupua' să fie autosuficientă, a explicat pentru Insider Agnes Keaolani Marti-Kini, expertă Kanaka Maoli în istoria regiunii.
 
Proprietăţile mai mari ale lui Zuckerberg se întind însă pe porţiunile de pe malul oceanului a trei ahupuaʻa separate: Pīlaʻa, Waipakē şi Lepeuli, care în mod normal ar trebui să ofere acces public la coastă.
 
Complexul de clădiri şi structuri evaluate la 95 milioane de dolari de pe proprietatea lui Zuckerberg cuprinde reşedinţa principală, piscina, spaţii de divertisment şi pentru grătar întinse pe circa 54.000 de metri pătraţi - cât 100 de case locale tipice. Terenurile au fost cumpărate în decurs de şapte ani.
 
În 2014, Zuckerberg  a cumpărat 147 de hectare care fuseseră luate de la soţia unei căpetenii hawaiiene într-un caz controversat în instanţă, cu un secol mai devreme, şi a inclus terenuri kuleana achiziţionate prin procese de cel mai recent proprietar, un administrator de fonduri speculative americane. Între 2014 şi 2018,a cumpărat alte circa 162 de hectare de la un dealer de maşini, pământ care a aparţinut unui rege hawaiian.
 
Zuckerberg şi Chanau procedat în Hawaii ca şi cu celelalte proprietăţi - din San Francisco, Palo Alto şi Lake Tahoe, California -cumpărând terenuri învecinate pentru a avea securitate şi discreţie sporite.
 
Dispozitivul de securitate de 23 de milioane de dolari al lui Zuckerberg, care include gărzi de corp, vehicule, ziduri şi sisteme de supraveghere, agravează impactul asupra împrejurimilor din Hawaii.
 
 „Priscilla şi cu mine am vizitat Kauai şi ne-am îndrăgostit de comunitate şi de munţii verzi”, a scris Zuckerberg într-o postare pe Facebook din 2016, alături de fotografii cu fauna sălbatică de pe insulă. „Am cumpărat teren şi ne dedicam conservării frumuseţii sale naturale”, a spus el, dezvăluind dorinţa de a „planta rădăcini şi de a se alătura comunităţii”.
 
În martie, cuplul a donat 4,2 milioane de dolari unui program de locuri de muncă  pe Kauaʻi, ceea ce l-a determinat pe primarul  Kauaʻi, Derek Kawakami, să-l numească pe Zuckerberg „un partener grozav”. „Întotdeauna vor exista sentimente profunde cu privire la proprietatea asupra terenurilor şi gestionarea resurselor în Hawaii din cauza istoriei noastre”, a spus Kawakami la acea vreme, recunoscând totodată ajutorul acordat răspunsului la pandemie.
 

Cum şi-a cumpărat Zuckerberg pământ în Hawaii

 
Unii proprietari de kuleana au susţinut că încercând să-i convingă să-şi vândă pământul, avocaţii lui Zuckerberg le-au spus că cumpărătorul, Northshore Kalo, era o fermă locală care cultiva kalo [taro] - una dintre cele mai sacre culturi tradiţionale de hawaiiene. 
 
Marti-Kini reprezintă Koʻolau, zona unde locuieşte Zuckerberg, în Comitetul consultativ ʻAha Moku, care încearcă să ajute statul să gestioneze mai responsabil pământul, învăţând din practicile tradiţionale native hawaiiene. Înainte de contactul cu Occidentul, aceste practici au găzduit şi hrănit aproximativ 800.000 de oameni de pe insule, fără problemele de mediu cu care se confruntă Hawaii astăzi.
 
„L-am ajuta să administreze pământul. Nu trebuie să meargă să angajeze oameni din alte insule care să vină cu arme şi garduri”, a spus Marti-Kini, făcând aluzie la securitatea crescută de când s-a mutat Zuckerberg.
 
„Odată ce e corect cu oamenii care locuiesc aici, odată ce îşi arată aloha [respectul], grija lui pentru noi, grija lui pentru pământ... toate acestea pot fi rezolvate”, a adăugat ea.
 
 „Accesul public la litoral nu s-a schimbat de când Mark şi Priscilla au achiziţionat Koʻolau Ranch”, a asigurat purtătorul de cuvânt al familiei, adăugând că cuplul „a colaborat strâns cu fermierii locali şi cu managerii pentru a se asigura că activităţile fermei sunt optimizate pentru uz agricol şi pentru a păstra frumuseţea şi caracterul rural.”
 
Proprietatea de 412 acri a lui Zuckerberg din Pīlaʻa cuprinde aproximativ două duzini de parcele kuleana. Până de curând, multe dintre ele erau deţinute în mod colectiv de sute, dacă nu mii de oameni.
 
Terenurile Kuleana au fost create în secolul al XIX-lea pentru pentru asigurarea proprietăţii asupra pământului pe care trăiau şi lucrau familiile hawaiene. Astăzi, este însă ceva obişnuit ca un lot de pământ să aibă sute de coproprietari.
 
Dar hawaienii s-au confruntat, de asemenea, cu obstacole legale şi financiare care au exacerbat problema,  adesea moştenitorii rămânând ignoranţi asupra drepturilor asupra pământului până când au fost daţi în judecată de oameni precum Zuckerberg.
 
În 1894, stră-străbunicul lui Antone “Tony” Rapozo III, Manuel Rapozo, un imigrant portughez devenit cetăţean al Regatului Hawaii, a cumpărat patru loturi de pământ în Pīlaʻa. Moştenitorii lui Manuel au deţinut proprietăţile de atunci.  Soţia şi fiul lui Tony Rapozo şi mulţi dintre descendenţii Rapozo şi coproprietari kuleana sunt hawaiieni.
 

Procesul

 
La 30 decembrie 2016, una dintre companiile paravan ale lui Zuckerberg, Northshore Kalo, care achiziţionase discret acţiuni, a dat în judecată peste 500 de coproprietari, inclusiv peRapozo şi alţi descendenţi ai lui Manuel, sperând să-i forţeze să-şi vândă acţiunile. În trei ani, legătura familiei cu pământurile lor kuleana şi accesul la plajă pe care îl folosiseră de zeci de ani fusese aproape întreruptă, cu excepţia unui singur descendent: Carlos Andrade.
 
Înainte de sosirea occidentalilor, hawaienii tratau pământul ca pe o resursă comună pe care nimeni nu o deţinea sau din care nu putea fi exclus. Dar sistemul tradiţional ahupuaʻa a devenit din ce în ce mai dificil de menţinut, deoarece bolile aduse de occidentali au ucis aproximativ 80% din hawaieni în doar 70 de ani, a declarat profesorul de studii hawaiane Donovan Preza pentru Insider. Regatul Hawaii s-a confruntat şi cu ameninţări din partea oamenilor de afaceri străini dornici să cumpere pământ şi a guvernelor dornice să colonizeze insulele, a scris istoricul hawaian Lilikalā Kameʻeleihiwa. Pentru a face faţă acestor ameninţări, în 1848, regele Kamehameha III  a început Marea Māhele [diviziune]. Acest proces de şapte ani a transformat sistemul funciar al Regatului într-unul bazat pe proprietatea privată; a alocat drepturile asupra celor 4,1 milioane de acri din Hawai'i între Mōʻī [monarh], înalţi şefi şi guvern; şi a permis străinilor să deţină pământ.
 
În speranţa de a pune deoparte o treime din insule pentru makaʻāinana [cetăţeni obişnuiţi], Kamehameha a emis, de asemenea, Legea Kuleana, care permitea tuturor hawaienilor să pretindă loturile mici pe care au trăit şi au lucrat.
 
Cea mai mare acaparare de pământ a avut loc după ce un grup de oameni de afaceri americani, conspirând cu un diplomat american necinstit, a adus alături de ei armata SUA – fără autorizaţie – pentru a o răsturna pe regina Liliʻuokalani în 1893. Conduşi de baronul ananasului Sanford Dole, s-au autodenumit „Republica Hawaii”, confiscând aproximativ 828.000 de acri de teren guvernamental – şi 915.000 de acri de pământ al coroanei proprietate privată – şi au condus Hawaii timp de cinci ani înainte de a ceda controlul SUA. După ce SUA au anexat Hawaii în 1898, legislatorii americani au închiriat în mare parte acel teren proprietarilor americani şi armatei americane, în ciuda obligaţiei legale de a le folosi în beneficiul nativilor hawaieni, a scris istoricul Jon Van Dyke.
 
Singura excepţie notabilă a venit în 1921, când guvernul SUA a promis că va concesiona 200.000 de acri de pământ către Kānaka Maoli ca despăgubiri. Dar lobbyiştii plantaţiilor au ţinut terenurile agricole de prim rang în afara programului, conform lui Van Dyke.
 
 

Ultima tranşă

 
Pentru mulţi Kānaka Maoli, achiziţiile în cascadă ale magnaţilor tehnologiei sunt văzute ca o continuare a nedreptăţilor istorice care au transferat atât de multe pământuri, adesea ilegal, către străini.  În martie Zuckerberg a cumpărat ultima tranşă de pământ de la corporaţia Waioli, deţinută de familia Wilcox, una din cele mai vechi familii de latifundiari din Hawaii.
 
Misionarul american Abner Wilcox a cumpărat proprietatea deţinută azi de Zuckerberg, în perioada redistribuirii terenurilor, contra a 501 USD (aproximativ 17.800 USD astăzi), cu 50% sub preţul pieţei.
 
Fiii lui Abner, George Norton Wilcox şi Albert Spencer Wilcox, proprietari de plantaţii şi politicieni din Regat, au făcut parte din societatea secretă care a răsturnat-o pe regina Liliʻuokalani. George a fost coautor al „Constituţiei baionetei”, care a deschis calea loviturii de stat. La scurt timp, Albert a cumpărat 984 de acri pe Kauaʻi, care fuseseră confiscate de la regina Liliʻuokalani conform istoricului Preza. Proprietarii de plantaţii au implementat, de asemenea, un sistem de muncă migrantă pe care un diplomat american l-a numit „comerţul cu sclavi sub alt nume”, potrivit istoricului Van Dyke. Soţii Wilcox şi-au plătit muncitorii chinezi şi japonezi echivalentul a 1,81 USD pe oră, s-au folosit de munca copiilor şi au susţinut că „munca servilă” este necesară pentru succesul plantaţiilor
 
Azi aceeaşi legislaţie privind dreptul de proprietate care îi apăra pe nativi îi favorizează pe cei ca Zuckerberg.
În mod obişnuit, instanţele împart terenurile între coproprietari în funcţie de cotele lor – sau, printr-o licitaţie, în care coproprietarul cu oferta cea mai mare cumpără întregul teren de la ceilalţi.
 
După ce SUA au preluat controlul, procedura a devenit costisitoare şi complicată, permiţând proprietarilor de terenuri cu resurse să o exploateze pentru a prelua pământ de la familiile Kānaka Maoli.
 
În ianuarie 2016, Hawaii a votat o nouă lege   care complica procedura pentru noii veniţi. 
 
Pe 30 decembrie 2016, cu două zile înainte ca legea să intre în vigoare,  Northshore Kalo a lui Zuckerberg şi-a intentat procesul.
 
La opt zile după ce s-a apărat pe Facebook, Zuckerberg a spus că a „greşit” şi a anunţat într-un articol de opinie din ziarul local Kauaʻi că renunţă la acţiunile sale şi că vrea „să lucreze împreună cu comunitatea la o nouă abordare. .” Dar co-reclamantul său, Carlos Andrade, a continuat procesul. Andrade – un profesor Kanaka Maoli de studii hawaiene, descendent al lui Manuel Rapozo – a locuit pe parcelele kuleana din anii 1970. Andrade s-a apărat motivând că nu cunoştea alţi descendenţi Rapozo care au încercat să folosească, să întreţină, să protejeze sau să plătească impozite pe teren de când s-a mutat acolo. 
 
În articolul său, Zuckerberg a spus că sprijină procesul lui Andrade. Potrivit lui Tony Rapozo, acesta includea sprijin financiar secret.
 
În ianuarie 2017, Rapozo a pretins în proces că Andrade a recunoscut că Zuckerberg îi plătea „5.000 de dolari sau 6.000 de dolari pe lună pentru a ţine poarta încuiată şi pentru a împiedica pe toată lumea, inclusiv familia şi publicul, să acceseze loturile de pământ kuleana”. În ciuda suspiciunilor lui Rapozo şi ale altor coproprietari de coluziune între Zuckerberg şi Andrade, judecătorul le-a respins cererea de a investiga, hotărând în favoarea unei licitaţii.
 
Andrade a cumpărat trei dintre cele patru loturi de pământ disputate, în timp ce un grup de membri ai familiei Rapozo au licitat 700.000 de dolari pentru al patrulea. Dar la o „audiere de confirmare”, în care licitaţia poate fi redeschisă dacă cineva face o ofertă suficient de mare, Andrade i-a depăşit, cumpărând al patrulea lot pentru aproximativ 1 milion de dolari. 
 
Stră-stră-străunchiul lui Randy Naukana Rego , o mare căpetenie, a primit 703 acri de pământ din care azi peste jumătate e deţinut de Zuckerberg. Azi Rego a rămas cu 2 hectare. Zuckerberg este obligat de lege să-l lase să viziteze locurile de veci ale strămoşilor. Trebuie să anunţe cu 24 de ore înainte.
 
În 2014, Zuckerberg a cumpărat proprietatea Waipakē de la managerul de fonduri speculative tehnologice Larry Bowman contra a circa 66 de milioane de dolari. Doisprezece ani mai devreme, Bowman îl dăduse în judecată pe Rego şi alţi coproprietari pentru locturile lor kuleana - aşa cum Zuckerberg însuşi a procedat ulterior cu Rapozo.
 
 Rego nu a vrut să vândă, dar nu şi-a permis să lupte cu Bowman în instanţă şi, pentru că lotul era prea mic pentru a fi împărţit, a fost forţat să vândă.
 
Familia lui Rego şi-a pierdut cea mai mare parte din terenul Waipakē în 1906, când Curtea Supremă teritorială a ignorat dovezile potrivit cărora stră-stră-stră-mătuşii lui, Ana Kini, i s-au luat actele în mod fraudulos pe fondul ameninţărilor din partea celui de-al doilea soţ. Opinia instanţei a respins ameninţările soţului faţă de Ana Kini ca fiind tipice  „clasei căreia îi aparţineau aceşti oameni” – ea a fost căsătorită anterior o căpetenie–  un caz pe care Rego l-a numit un exemplu al rasismului cu care se confruntă hawaiienii de mult timp în instanţele americane.
 
Rego e de părere că pământul familiei sale din Waipakē i-a fost luat  pe nedrept şi ar trebui să i se restituie. 
 
 „Ar trebui să fie folosit pentru oameni. Nu pot trăi pe tot acest pământ”, a spus Rego referindu-se numărul tot mai mare de indivizi fără adăpost i din Kauaʻi, care sunt în mod disproporţionat nativi din Hawaii şi care în iunie au fost evacuaţi din parcurile judeţene în unde li s-a permis să locuiască în timpul pandemiei de coronavirus.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

8 Comentarii

Ionel Marcu
25.11.2021, 07:37:16

Zuckerberg a cumpărat terenuri, alte mizerii mai mari au făcut americanii de la anexarea insulelor, în 1898. Cu siguranță Zuckerberg nu le-a cumpărat ca să trăiască din agricultură, intensivă sau nu sau ca să taie vreun arbore din pădurea tropicală ci e cel mai indicat „conservator al naturii”. Bine era și dacă pădurea amazoniană era vândută unor miliardari, ăștia ar fi conservat-o, n-ar fi defrișat-o, având bani destui din alte surse mult mai profitabile. Iar băștinașii care pleacă o fac ca să aibă o slujbă mai bine plătită pe continent, (din agricultură de regulă se trăiește prost) cum fac și românii plecând în Vest.

+15 (21 voturi)
Amdo Odma
25.11.2021, 09:48:16

Daca nu si-au facut legi sa-si protejeze pamanturile...cam ca in Romania.

-16 (18 voturi)
Mendel Epstein
25.11.2021, 09:54:07

Rudele lui Zuckerberg si-au bagat nasul peste tot in lume. Unde sunt razboaie si crize economice e si un Zuckerberg in spate.

-5 (11 voturi)
mihai radu
25.11.2021, 12:23:58

Dispozitivul de securitate îl costă douăzeci și trei milioane pe an,probabil că și la closet merge însoțit,cea mai mare prostie este să-i invidiezi !

+17 (17 voturi)
corect roman
25.11.2021, 12:24:56

500ha.Glumiti?La noi se cumpara sau au fost cumparate de straini parcele de cate 1000 de ha si sunt considerati investitori in agricultura.

-17 (17 voturi)

Vezi toate comentariile (8)

Modifică Setările