Statele Unite

articolul anterior articolul urmator

Cum s-a implantat reţeaua unui oligarh ucrainean în SUA. Cazul fostului complex Motorola construit într-un orăşel din Illinois

1
18 Oct 2021 20:40:20
Autor: Cristina Ene
Fosta fabrică Motorola în 2017 când a fost cumpărată de un grup de investiţii chinez FOTO captură You Tube
Fosta fabrică Motorola în 2017 când a fost cumpărată de un grup de investiţii chinez FOTO captură You Tube

Oligarhul ucrainean Igor Kolomoiski a creat o reţea de companii fantomă prin care a spălat sute milioane de dolari obţinuţi printr-o schemă Ponzi. Investiţiile sale au fost în fabrici din oraşe muncitoreşti din Vestul Mijlociu american, iar una din ele s-a remarcat prin faptul că a trecut prin mâinile a doi oameni de afaceri străini care au vrut să ascundă bani delapidaţi,

Igor Kolomoiski, sancţionat recent de SUA pentru corupţie, a fost acuzat separat de justiţia americană şi autorităţile ucrainene că a spălat bani furaţi din Ucraina printr-o constelaţie de companii paravan şi conturi offshorre, cu ajutorul cărora a achiziţionat proprietăţi în mai multe state americane.
 
Printre ele s-a aflat şi un complex impresionant, dar al cărui proiect nu a fost niciodată finalizat, în Harvard, un oraş de 10.000 de locuitori din statul Illinois, situat între Chicago and Milwaukee.
 
Compania de telecomunicaţii Motorola a construit la finele anilor 1990 o fabrică mare cât o „mică universitate”, cum spune un localnic, întinsă pe circa 129 de hectare, ce trebuia să angajeze 5.000 de oameni, dar care n-a ajuns niciodată operaţională. Motorola nu i-a mai găsit un loc în planurile sale de afaceri. Primii cumpărători care s-au arătat interesaţi au apărut abia în 2008, la începuturile crizei economice mondiale pornite din SUA. Un reprezentant al companiei Optima International a apărut în oraşelul Harvard făcând o ofertă aparent salvatoare de 16,75 de milioane de dolari americani. Procurorii americani ce căutau să desluşească conexiunile către cumpărător aveau să numească „Familia Optima” constelaţia de companii condusă de presupuşi asociaţi ai oligarhului, americanii Mordechai Korf şi Uri Laber.
 
Fabrica şi birourile din Harvard au fost doar începutul unor investiţii de zeci de milioane de dolari în spaţii comerciale, fabrici de oţel (Virginia de West, Kentucky şi Ohio) şi unităţi de producţie (Michigan, New York, Indiana) cu nevoie urgentă de resuscitare financiară, în doar câţiva ani. Achiziţiile duceau direct la oligarhul Igor Kolomoiski, cum aveau să descopere  procurorii americani.
 
În 2014, autorităţile ucrainene l-au suspectat că este capul unei scheme Ponzi prin care a făcut o gaură de cel puţin 5,5 de milarde de dolari americani în conturile Privat Bank, pe care o deţinea parţial şi la conducerea căreia s-a aflat mai mulţi ani.
 
Anul trecut, într-o serie de procese, procurorii americani au detaliat modul în care oligarhul şi-a putut ascunde banii în investiţii precare în SUA, în măsura în care achiziţiile imobililare nu puteau fi verificate fiind exceptate „temporar” de la legislaţia americană contra spălării de bani.

În eforturile de confiscare a proprietăţilor, procurorii americani au aflat că operaţiunea a fost supravegheată de Laber şi Korf care au creat „o reţea de entităţi, care aveau în nume ‘Optima’, pentru a spăla fonduri apropriate ilegal, investindu-le” în proprietăţi din mai multe state.
 
Banii delapidaţi de la PrivatBank au ajuns în companii fantomă şi conturi offshore, fiind apoi spălaţi prin achiziţii neprofitable în oraşe muncitoreşti din Midwest. Toate aceste activităţiaveau loc în timp ce Kolomosiki îşi creştea puterea şi avuţia în Ucraina, punând bazele unor miliţii private şi impunându-şi influenţa asupra unui numărmare de parlamentari ucraineni.  Deşi este considerat de analişti „cel mai mare caz de spălare de bani” nici el, nici asociaţii lui nu sunt numiţi în plângeri penale. Atât anchetatorii ucraineni cât şi justiţia americană au prezentat detalii ale acestor afaceri în tribunale din SUA, Marea Britanie şi Israel.
 
Avocaţii lui Korf şi Laber au negat implicarea lor sau că ar avea cunoştinţă de alte persoane implicate în activităţi infracţionale motivând „dispute politice din Ucraina cu care nu au nimic de-a face”.
 
Directorul corporaţiei de Dezvoltare Economică a Harvard, Charlie Eldredge, a dezvăluit că locuitorii au realizat rapid că aceşti cumpărători în care şi-au pus speranţa pentru locuri de muncă nu au, de fapt, planuri autentice de a da în folosinţă fabricile. 
 
Dimpotrivă, în următorii cinci ani, clădirea a rămas nefolosită şi s-au acumulat taxele pe proprietate uriaşe care au păgubit guvernul local cu sute de mii de dolari. Între timp deconectată de la electricitate, clădirea promiţătoare cu săli de 500 de locuri şi chiar o pereche de heliporturi, a început să se degradeze masiv, de la instalaţiile anti-incendiu la acoperiş.
 
„Nu doar că se va devaloriza complet, ci va fi o catastrofă pentru oraş pentru că va trebui demolată”, spunea Eldredge în 2020, estimând costurile la câteva ori bugetul local anual.
 
În 2016, când autorităţile urcrainene au început investigaţiile asupra schemei de spălare de bani, Optima a reuşit să vândă ceea ce trebuia să fie o fabrică contra unei sume de 7 milioane dolari unui om de afaceri canadiano-chinez, Xiao Hua Gong, care a promis să producă acolo smartphone-uri. Nici de data asta n-a fost să fie.
 
În 2017, autorităţile canadiene l-au acuzat pe Gong de spălare de bani şi fraudă, după care Noua Zeelendă i-a pus sechestru pe bunuri după ce a delapidat statul de 50 de milioane de dolari într-o altă schemă piramidală.

Luna trecută complexul din Harvard a fost vândut unor dezvoltatori imobiliari din Las Vegas.
 
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Mikael Ginsberg
18.10.2021, 21:09:41

e evreu

-9 (11 voturi)
Modifică Setările