De facto, armata rusă s-a împotmolit în Ucraina

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Veteranul CIA, Larry C. Johnson.
Veteranul CIA, Larry C. Johnson.

Pe micul ecran pot apărea şi presupuşi deţinători ai adevărului despre o situaţie cum este continuarea confruntărilor militare dintre apărătorii ucraineni şi invadatorii răsăriteni, concomitent cu mimarea negocierilor, între reprezentanţii Kievului şi Moscovei, fără un final previzibil. O singură certitudine există. Putin a ordonat şefului de Stat Major al al armatei ruse, ca operaţiunea militară specială din Ucraina să se încheie pe 7 mai 2022.

Michael Roy Whitney este o personalitate a televiziunii australiane, care, pe 22 martie, l-a intervievat pe Larry C. Johnson, un veteran al CIA şi al Biroului de combatere a terorismului din cadrul Departamentului de Stat. 

Johnson este fondatorul şi directorul BERG Associates - o firmă înfiinţată în 1998 - şi a asigurat timp de 24 de ani instruirea comunităţii de operaţiuni speciale a armatei americane. 

Interviul menţionat conţine opinii contrare imaginii generale existente pe continentul european, după cum o indică şi titlul: 

<< Veteran CIA: ”Armata ucraineană a fost înfrântă. Ceea ce a mai rămas este o operaţiune de curăţare”.>> 

Tocmai de aceea am parcurs afirmaţiile intervievatului, pentru a face distincţia între ipoteze personale şi realitatea din teren.

Astfel, Larry C. Johnson susţine că "în primele 24 de ore ale operaţiunii militare ruseşti din Ucraina, toate radarele terestre de interceptare au fost anihilate. Fără aceste radare, forţele aeriene ucrainene şi-au pierdut capacitatea de a face interceptare aer-aer. În cele trei săptămâni care au trecut de atunci, Rusia a instituit, de facto, o zonă de interdicţie de zbor deasupra Ucrainei. Deşi este în continuare vulnerabilă la rachetele sol-aer trase din umăr, furnizate de SUA şi NATO ucrainenilor, nu există dovezi că Rusia a fost nevoită să reducă operaţiunile aeriene de luptă." 

Prima omisiune?

Este aceea că deşi a instituit o zonă de interdicţie de zbor deasupra Ucrainei, Federaţia Rusă nu a reuşit să controleze permanent spaţiul aerian ucrainean.

 A doua realitate ignorată?

Este faptul că Forţele Aeriene Ruse au preferat să lovească multe obiective militare şi civile cu rachete, acţiunile de bombardament efectuate de avioanele ruseşti fiind diminuate, pentru a evita doborârea lor. 

În plus, chiar dacă o serie de aeroporturi militare ucrainene au fost bombardate, aviatorii Kievului au reuşit să salveze avioane de luptă prin dislocarea în alte zone, la sol. 

Acelaşi veteran CIA susţine că "sosirea trupelor Rusiei la Kiev la trei zile de la invazie mi-a atras, de asemenea, atenţia. "

Însă nu a rostit niciun cuvinţel despre faptul că tancurile şi transportoarele amfibii blindate care au intrat pe teritoriul nordic al Ucrainei au întâlnit aliniamente ucrainene defensive puternice.

Aliniamente care nu numai că au rezistat peste aşteptările invadatorilor, dar au şi determinat decizia ca pentru a ajunge mai repede la porţile Kievului, blindatele ruse să ocolească asemenea redute.

Acesta a fost momentul primei treziri la realitate a comandanţilor ruşi de subunităţi, care au înţeles primii că departe de a fi primiţi cu flori. ca...eliberatori, au avut parte de o rezistenţă care ştia, în mod evident, pe ce direcţii vin şi mai ales la ce ore, coloanele militare ruse. 

Larry C. Johnson afirmă, cu un complex de superioritate care nu denotă înţelepciune: "mulţi aşa-zişi experţi militari americani au susţinut că Rusia era împotmolită." 

Aici nu este vorba de ce susţin unii sau alţii.

Dar trebuie recunoscută - fie şi tacit, cum procedează acum Kremlinul -,  realitatea că înaintarea forţei de invazie a fost brusc încetinită.

Şi este greu de crezut că aşa ceva a avut loc la ordinul Moscovei - nu datorită unei defensive terestre ucrainene ce nu poate fi negată.

Johnson mai susţine că lunga coloană de camioane şi vehicule blindate, care a fost poziţionată la nord de Kiev, timp de mai bine de o săptămână, a putut staţiona nestingherită pentru că "abilitatea Ucrainei de a lansa operaţiuni militare semnificative a fost eliminată."

Trebuie să recunosc că veteranul CIA are o voinţă de extrapolare aparte, mai ales că remarcă: "Ucrainenii nu au organizat nici măcar o ambuscadă semnificativă de infanterie asupra coloanei, cu noile lor Javeline americane."

Trece sub tăcere faptul că aceeaşi coloană a fost bine protejată aerian de elicopterele şi avioanele de vânătoare ruseşti.

Luat de valul propagandei, Larry a mai afirmat că "vestea cu adevărat importantă a venit săptămâna aceasta, odată cu atacurile cu rachete ruseşti asupra a ceea ce sunt de facto baze NATO în Yavoriv şi Zhytomyr. NATO a efectuat un antrenament de securitate cibernetică la Zhytomyr în septembrie 2018 şi a descris Ucraina ca fiind un ”partener NATO”. Zhytomyr a fost distrus cu rachete hipersonice sâmbătă. Yavoriv a avut o soartă similară duminica trecută. Acesta a fost principalul centru de antrenament şi logistică pe care NATO şi EUCOM îl foloseau pentru a furniza luptători şi arme Ucrainei. O mare parte din personalul militar şi civil de la acea bază a devenit victimă."

În primul rând nu există baze NATO, ci baze militare naţionale pe care afluiesc aliaţi. 

Lovirea celor două ţinte menţionate a fost o mănuşă aruncată - spre atenţionare - Alianţei Nord-Atlantice, în sensul că Moscova poate face ce doreşte, pe teritoriul ex-sovietic, iar NATO nu trebuie să se amestece - cum zicea un general mioritic - în "ciorba ucraineană." 

Niciun cuvinţel despre motivaţia evitării, de către statul major al armatei ruse, a bombardării coloanelor cu armament defensiv livrat Ucrainei - de terţe ţări interesate în menţinerea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a fostei republici sovietice socialiste cu capitala la Kiev -, de către forţa de invazie a Federaţiei Ruse.

Veteranul CIA plusează: "Oricine îndrăzneşte să ridice întrebări legitime despre război este imediat catalogat ca fiind o marionetă a lui Putin sau o slugă a Rusiei." 

Nu etichetările contează.

Doar faptul că, în mod premeditat, sunt lansate în arena publică, date şi comentarii  favorabile deciziilor Moscovei şi acţiunilor forţei sale invadatoare, pe Frontul de Est, ca şi cum la Kremlin se află apostolul dreptăţii finale. 

Un aspect ce ţine, desigur, de războiul informaţional purtat prin recurs la orice mijloace, persoane şi argumente disponibile.

Asta deşi, pe plan imagologic, Rusia a pierdut acest război, iar pe termen lung Federaţia Rusă a devenit un stat nefrecventabil.

Veteranul CIA a mai afirmat că "NATO şi Washingtonul au crezut că pot continua să se strecoare spre est la graniţele Rusiei, fără a provoca o reacţie. NATO şi EUCOM au desfăşurat în mod regulat exerciţii – inclusiv furnizarea de pregătire ”ofensivă” – şi au oferit echipamente. Cred că sunt credibile rapoartele din Statele Unite potrivit cărora CIA ar fi coordonat pregătirea paramilitară a unităţilor ucrainene, care operează în Donbass. Dar îmi vine greu să cred că, după dezastrele noastre din Irak şi Afganistan, avem brusc strategi de nivelul lui Sun Tzu, care trag sforile la Washington."

Adică voinţa Ucrainei de a intra în NATO - tocmai pentru ca să aibă garanţia păstrării statalităţii sale, a dezvoltării independente şi suverane - este doar un şiretlic al euroatlanticilor, de a se apropia de frontierele Federaţiei Ruse? Slabă argumentaţie. Şi dacă tot a făcut trimitere la Sunt Tzu, poate că Larry C. Johnson nu a citit îndemnul chinezului: „Cei ce sunt experţi în arta războiului supun armata inamică fără luptă. Ei cuceresc oraşele fără a le asedia şi doboară un stat fără operaţiuni prelungite.” Dar oraşele ucrainene sunt asediate şi operaţiunea specială ordonată de Putin nu numai că s-a prelungit peste aşteptările iniţiale, dar preşedintele rus vrea o ieşire onorabilă din capcana pe care singur a întins-o în Ucraina, de unde pare că nu mai are şanse de a ieşi învingător, aşa cum vrea să se autoproclame pe 9 mai 2022, în Piaţa Roşie, înainte de desfăşurarea tradiţionalei parade militare.

Johnson mai crede că "echipa lui Biden a făcut o greşeală fatală încercând să demonizeze tot ce este rusesc şi toţi ruşii. În orice caz, acest lucru îi uneşte pe ruşi în spatele lui Putin. Sunt pregătiţi pentru o luptă lungă." 

Păi dacă aşa stau lucrurile să meargă la Moscova, pentru a vedea reacţia cetăţenilor, aceea produsă de rafturile nu tocmai pline din magazine, să treacă pe la familiile militarilor întorşi din Ucraina între patru scânduri acasă, să se uite pe datele oficiale privind numărul manifestaţiilor de stradă şi al altor forme de protest public contra invadării Ucrainei.

Ruşii aceia sunt zombi?

Cu o viziune cel puţin surprinzătoare, veteranul CIA continuă să devoaleze crezurile sale: 

"Sunt şocat de greşeala de calcul în a crede că sancţiunile economice asupra Rusiei îi vor îngenunchea. Dimpotrivă, este adevărat contrariul. Rusia este autosuficientă şi nu este dependentă de importuri. Exporturile sale sunt esenţiale pentru bunăstarea economică a Occidentului. Dacă va reţine grâul, potasiul, gazul, petrolul, paladiul, nichelul finit şi alte minerale cheie din Occident, economiile europene şi americane vor fi afectate. Iar această încercare de a constrânge Rusia cu sancţiuni a făcut acum foarte probabil ca rolul dolarului american ca monedă de rezervă internaţională să ajungă în coşul de gunoi al istoriei."

Însă viaţa bate filmul.

Tocmai datorită sancţiunilor economice a avut loc schimbarea obiectivului ofensivei armatei ruse în Ucraina, de la atacarea marilor oraşe - care rezistă la încercuire - la aşa numita „eliberare” a teritoriului din Est, respectiv a vestului regiunii Donbas, asta în condiţiile în care Moscova a precizat că separatiştii susţinuţi de ruşi controlează 93% din Lugansk şi 54% din Doneţk - cele două zone care alcătuiesc Donbasul, tendinţa fiind de a se extinde în partea controlată acum de forţele ucrainene pentru operaţiuni speciale, în arealul menţionat. Mai mult, ca la Radio Erevan, Serghei Rudskoi, şeful Direcţiei Operaţionale Principale a Statului Major General al Rusiei a declarat, fără să clipească, că „obiectivele principale ale primei etape a operaţiunii au fost în general îndeplinite”, ceea ce ar fi sublim, dacă ar fi şi adevărat. „Potenţialul de luptă al forţelor armate ale Ucrainei a fost redus considerabil, ceea ce face posibilă concentrarea eforturilor noastre de bază asupra atingerii obiectivului principal - eliberarea Donbasului”. Adică - citind acest enunţ în oglindă - voinţa de a continua ofensiva forţei expediţionare ruse pe teritoriul ucrainean a fost redusă puternic de apărătorii militari şi civili ai Ucrainei. De altfel, apărătorii ucraineni au trecut la ofensivă, în unele zone.

Poziţiile defensive luate recent de unele forţe ruse în apropierea Kievului indică o recunoaştere a rezistenţei ucrainene surprinzător de puternică. 

Până pe 7 mai - aşa cum a cerut preşedintele Vladimir Putin şefului Statului Major al armatei ruse, generalul Valery Gherasimov, ar trebui să se încheie operaţiunea militară specială, în Ucraina, pentru că pe 9 mai 2022, şeful statului rus ar urma să anunţe o victorie (care o fi aia?...) înaintea începerii paradei militare ruse tradiţionale. 

De facto, armata rusă s-a împotmolit în Ucraina şi preşedintele Federaţiei Ruse nu a găsit încă o ieşire, din ambuscada ucraineană, pe care singur a generat-o. 

Restul ţine de fantezia lui Larry C. Johnson care are şi umor când afirmă că "Putin ar putea fi de acord să permită instalarea sistemelor de rachete nucleare americane în Polonia şi România, dacă Biden este de acord să permită ca sisteme ruseşti comparabile să fie desfăşurate în Cuba, Venezuela şi Mexic. Când privim lucrurile în aceşti termeni, putem începe să înţelegem că cererile lui Putin nu sunt nici nebuneşti, nici nerezonabile." 

Are dreptate. 

Propunerile lui Vladimir Vladimirovici Putin nu sunt nebuneşti, doar marcate de mentalitatea sovietică din veacul trecut. 

Cât despre preşedintele Ucrainei, Larry C. Johnson afirmă cu seninătate că "Zelensky este un comediant şi un actor. Şi nu unul foarte bun, după părerea mea. Occidentul se foloseşte în mod cinic de faptul că este evreu pentru a distrage atenţia de la contingentul considerabil de neo-nazişti (şi mă refer la nazişti autentici, care încă mai sărbătoresc realizările unităţii ucrainene Waffen SS în timp ce luptau alături de nazişti în cel de-al Doilea Război Mondial). Faptele sunt clare – el interzice partidele politice de opoziţie şi închide mass-media de opoziţie. Cred că aceasta este noua definiţie a ”democraţiei”."
 

Prejudecăţi şi etichetări facile în serie, de la un personaj care vede unilateral realităţile de la Kiev, întâmplător - vorba vine - cum îi place şi lui Putin să le prezinte. 

Michael Roy Whitney a întrebat, în finalul interviului menţionat: 

- Cum se termină asta? Există o postare excelentă pe site-ul Moon of Alabama, intitulată ”Care va fi starea finală geografică a războiului din Ucraina”. Autorul postării, Bernard, pare să creadă că Ucraina va fi în cele din urmă împărţită de-a lungul râului Nipru ”şi la sud de-a lungul coastei care deţine o populaţie majoritară etnică rusă”. De asemenea, el mai spune şi următoarele: ”Acest lucru ar elimina accesul ucrainean la Marea Neagră şi ar crea o punte terestră spre Transnistria, regiunea separatistă moldovenească, aflată sub protecţia Rusiei. Restul Ucrainei ar fi un stat limitat la pământ, în mare parte agricol, dezarmat şi prea sărac, ca să devină o nouă ameninţare pentru Rusia, în curând. Din punct de vedere politic, ar fi dominată de fasciştii din Galicia, care ar deveni astfel o problemă majoră pentru Uniunea Europeană.” Ce părere aveţi? Îşi va impune Putin propria soluţie teritorială în Ucraina, pentru a consolida securitatea Rusiei şi a pune capăt ostilităţilor sau este mai probabil un alt scenariu? 

Prea luminatul Larry C. Johnson a răspuns fără ezitare:

- Sunt de acord cu Moon. Obiectivul principal al lui Putin este de a securiza Rusia de ameninţările străine şi de a efectua un divorţ cu Occidentul. Rusia are resursele fizice pentru a fi un suveran independent şi este în curs de a face această viziune ca să devină realitate.

Un asemenea...vizionar a asigurat timp de 24 de ani instruirea comunităţii de operaţiuni speciale a armatei americane?

Cel puţin acum pare că a divorţat de realităţile geopolitice care sunt cu totul altfel, decât în imaginaţia sa, spre mâhnirea, nemulţumirea şi enervarea septuagenarului Putin.

Per total, propagandă de doi bani.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite