Demilitarizarea serviciilor secrete

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
01

„Spuse cu năduf“ constituie un volum de peste trei sute de pagini, lansat vineri, 18 noiembrie 2016, în prezenţa unor conaţionali interesaţi de modul în care un compatriot, care a evoluat în mediul militar, activând pe frontul invizibil, a recurs, în ultimii ani, după trecerea în rezervă, la un exerciţiu de comunicare liberă, democratică, prin publicarea unor filipice de interes general, într-un cotidian aparte.

Cu toate acestea, rândurile de mai jos - dincolo de semnalarea evenimentului editorial amintit, care invită implicit la o lectură utilă în vremuri de schimbare la faţă a legislativului actual, prin alegeri democratice menite a aduce oameni cu soluţii noi, la problemele ţării – se referă la un alt demers al autorului menţionat.

Este vorba de abordarea, pe micul ecran, a unei chestiuni uneori invocată, mai cu jumătate de gură, de cei care doresc o aliniere a structurilor mioritice informative, la standardele celor existente în alte state aliate, mai concret la modul lor de organizare, aspect relevat recent la o acţiune iniţiată la Bucureşti, unde, după ce a ascultat opiniile unor invitaţi de marcă, autorul paginilor „Spuse cu năduf” * şi-a exprimat propriul punct de vedere.

Unul ulterior reiterat pe micul ecran, reprodus integral în imaginile video mai jos inserate, câteva din gândurile exprimate fiind incluse în acest areal electronic.

image

Generalul (r.) dr. Stan Petrescu:

@ În democraţiile consolidate, dacă vrem mai multă securitate, avem nevoie de mai multă implicare a serviciilor de informaţii.

@ Contează câtă libertate oferă statul democratic serviciilor de informaţii.

@ Un serviciu de informaţii, într-un stat, poate să alunece pe anumite direcţii abuzive, prin intruziunea în vieţile cetăţenilor, punând raţiunea securităţii şi mai ales a misiunilor mai presus de lege, care poate fi încălcată prin abuz.

@ Într-un stat democratic, puterea legislativă şi cea judecătorească, dar şi cea executivă, trebuie să găsească mijloacele adecvate, cu care serviciile de informaţii să îşi desfăşoare activitatea, fără a fi stânjenite în executarea misiunilor interne şi externe, dar nici să lovească în cetăţean.

@ Parlamentul trebuie să fie foarte atent când stabileşte cadrul normativ exact pentru misiunile serviciilor de informaţii, până unde se întind atribuţiile lor.

@ Marea durere este cât de puternic este Parlamentul, prin comisiile de specialitate. Aici este cheia de boltă, cât de puternic este raportul dintre serviciile de informaţii, unele fiind autonome şi militarizate, deşi, după părerea mea poartă ilegal grade militare.

@ Trebuie să luăm exemplul unor state, din Alianţa Nord-Atlantică, unde, în general, serviciile de informaţii sunt autonome şi nu sunt disparate, ca la noi.

@ Cine are o armată puternică are şi o diplomaţie puternică.

@ Comisiile parlamentare care, potrivit legii, ar trebui să fie într-un raport mai ferm cu aceste servicii, pentru a le stopa, a le limita unele intruziuni acolo unde legea nu le dă voie, au fost apreciate ca fiind extrem de slabe.

@ Am dedus faptul că serviciile de informaţii conduc comisiile parlamentare şi nu invers.

@ Comisiile parlamentare care se ocupă de serviciile de informaţii, trebuiesc alese din rândurile celor mai buni experţi în materie de intelligence. Membrii acestor comisii trebuie să câştige şi încrederea serviciilor de informaţii, care urmează să le prezinte documente, rapoarte, date, informaţii, cu privire la activitatea lor, pentru întocmirea raportului anual.

@ L-am ascultat pe reprezentantul Marii Britanii vorbind de modalitatea de lucru a lor, o modalitate extraordinar de simplă, de deschisă. El a menţionat că parlamentarii britanici au consilieri cu experienţă militară, care îi ajută să înţeleagă fenomenul de intelligence.

image

@ În Marea Britanie, primul-ministru are un drept de veto asupra componenţei comisiei care se ocupă de serviciile de informaţii. Asta pentru că este important ca această comisie să fie de bună credinţă, să aibă cultura organizaţională foarte bună, să aibă experţi de excepţie, pentru a putea crea un dialog, în stare de confidenţialitate, cu serviciile de intelligence, pentru a le arăta lucrurile unde pot produce scurt circuite în democraţia britanică. Se întocmeşte un raport, la sfârşitul anului, care se publică online. La noi, în ultimii patru ani de zile, aceste rapoarte nu au mai existat. Nici comisiile parlamentare de resort nu le-a cerut, dar nici serviciile de informaţii nu au simţit această obligaţie. Pentru că se vede, de la o poştă, că serviciile respective conduc aceste comisii şi nu invers.

@ Iată efectul militarizării serviciilor de informaţii, într-o democraţie. Judecătorii care au luat cuvântul la activitatea, extrem de interesantă, organizată la Parlament, au afirmat că militarizarea interzice unui judecător sau unui procuror, ca să cerceteze anumite cazuri de derapaje, deoarece cei ce lucrează în serviciile de intelligence sunt militarizaţi. Pun termenul secret pe masă. Lucrează într-un sistem ierarhic. Şi prin urmare au pus punct investigaţiei dezirabile.

@ Avem un parlament care gândeşte în sens democratic. Şi acolo trebuie invitaţi specialişti, experţi în domeniu, care pot propune modul în care se va face demilitarizarea serviciilor de informaţii.

@ Chestiunea demilitarizării serviciilor secrete nu este un moft. Ne-a fost solicitată de reprezentanţii NATO, în momentul în care s-au produs transormări în Ministerul Apărării Naţionale, reduceri, relocări, dar şi la momentele reorganizării serviciilor de informaţii.

@ Vorbind de structuri de informaţii, în diverse regimuri politice, putem analiza pe cele din regimuri despotice, tiranice, cum se întâmplă acum în Turcia.

@ Din 1994, în Marea Britanie s-a promovat o anumită transparenţă, în domeniul serviciilor secrete, pornindu-se de la imperativul că societatea britanică nu trebuie lăsată cu urechile astupate, ci trebuie informată cu privire la ce fac serviciile de intelligence şi dacă acestea lucrează corect şi mai ales legal, în interesul de securitate al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

@ Aş da o bilă albă viitorului Parlament al României, dacă ar reuşi demilitarizarea serviciilor secrete.

______

* Stan Petrescu, „Spuse cu năduf”, Editura RAO, 2016. Volumul include articole publicate în cotidianul “Ziua Veche”, o redută publicistică iniţiată de Roland Cătălin Pena şi Doru Dragomir.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite