Diplomaţii americani, alarmaţi de „Sindromul Havana”, se plâng de lipsa de implicare a Departamentului de Stat: „În mare, nu ştim mai mult decât e în presă”
0
Pe măsură ce creşte numărul de diplomaţi şi oficiali ai serviciilor de informaţii americani ce se îmbolnăvesc de misteriosul sindrom Havana, angajaţii Departamentului de Stat al SUA îşi exprimă frustrarea cu privire la abordarea evazivă a Departamentului faţă de această situaţie şi lipsa informaţiilor, potrivit unei analize CNN citate de Digi 24.
Responsabili ai Departamentul de stat al SUA atrag atenţia în legătură cu lipsa de informaţii din partea conducerii, în contextul în care secretarul de stat Tony Blinken încă nu s-a întâlnit cu niciunul dintre diplomaţii depistaţi cu „sindromul Havana”, în ciuda promisiunii sale de a sa apleca asupra cazurilor de îmbolnăvire.
Frica de a se îmbolnăvi generează un impact puternic asupra deciziilor de carieră ale diplomaţilor, conform unor surse CNN. De pildă, doi diplomaţi americani au spus că au luat hotărârea de a nu aplica la posturile diplomatice scoase la concurs de Departamentul de stat în oraşele Berlin şi Viena, pentru că vor să evite oraşele în care au auzit că au fost depistate cazuri de îmbolnăvire cu „sindromul Havana”.
Diplomaţii americani şi surselele din cadrul serviciilor de informaţii americane au transmis public că Departamentul de stat al SUA nu le-a pus la dispoziţie până în prezent datele referitoare la numărul persoanelor afectate şi locaţiile incidentelor.
„În cea mai mare parte nu ştim nimic altceva decât ceea ce există în presă", a transmis un diplomat american, care a mai precizat că „este dificil pentru colegii săi să ia decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la locul în care să servească”.
„Când ajungi la un post diplomatic care prezintă ameninţări ridicate, eşti informat că ofiţerii de securitate diplomatică te vor ţine la curent cu privire la eventualele ameninţări şi vor lua toate măsurile posibile pentru a le atenua. În această situaţie, însă, ameninţarea nu este clară şi nici măsurile de atenuare nu sunt clare”, a declarat unul din cei doi diplomaţi americani care au vorbit cu jurnaliştii de la CNN, potrivit Digi 24.
Sursele CNN au mai dezvăluit că directorul CIA, Bill Burns, s-a implicat activ în această problemă şi s-a întâlnit cu oficialii de informaţii care au fost depistaţi cu această afecţiunea neurologică.
Departamentului de stat al SUA a transmis că Antony Blinken, care spunea la sfârşitul anului trecut că va acorda prioritate acestor incidente atunci când va deveni şeful diplomaţiei americane, intenţionează să se întâlnească în curând cu un grup de mai mulţi diplomaţi care au fost afectaţi.
Ambasadoarea Pamela Spratlen, diplomat de carieră specializat în afaceri externe, a fost însărcinată să supravegheze grupul de lucru care analizează cazurile pozitive depistate cu „sindromul Havana”. Aceasta s-a întâlnit cu câţiva dintre diplomaţii care au fost afectaţi.
Diplomaţii americani care au vorbit cu jurnaliştii de la CNN s-au declarat îngrijoraţi de impactul psihologic pe care l-a avut fenomenul cazurilor de îmbolnăvire cu „sindromul Havana” în măsura în care cei responsabili au reuşit să-şi atingă scopul de a semăna frică şi confuzie într-un mod care ar putea împiedica în cele din urmă capacitatea Departamentului de stat al SUA de a-şi face treaba în mod eficient.
Mai mulţi diplomaţi experimentaţi au declarat că nu sunt de acord cu ideea de a refuza un post diplomatic din cauza suspiciunii privind o eventuală contaminare cu afecţiunea neurologică a „Havana”, subliniind că există o mulţime de diplomaţi americani încă dispuşi să accepte posturi în ţările europene.
O victimă a unei serii de incidente sanitare care au avut loc în 2018 în oraşul chinez Guangzhou, a susţinut că Departamentul de Stat a ripostat pentru că a vorbit despre simptomele sale persistente. Mark Lenzi, membru al serviciilor diplomatice de securitate, a depus ulterior mai multe plângeri în legătură cu abordarea guvernamentală asupra sa.
Lindsay Bryda, care a lucrat câteva luni ca stagiară la consulatul SUA din Guangzhou, a declarat pentru CNN că a avut prima şi singura criză neurologică din viaţa ei la câteva zile după ce şi-a încheiat stagiul la misiunea americană din China în iulie 2018.
Aceasta spune că a devenit entru prima dată conştientă de incidentele de sănătate în prima săptămână a stagiului, în luna mai 2018, atunci când oficialii consulari au convocat o întâlnire cu tot personalul american pentru a-i informa pe oameni despre o serie de îmbolnăviri în rândul unor diplomaţi, care erau similare cazurilor de îmbolnăvire experimentate de personalul diplomatic american din Havana în 2016.
Bryda a aflat abia atunci că ofiţerul de servicii externe care locuise înainte ei în apartamentul în care locuia ea primise tratament pentru simptome asociate „sindromului Havana”.
Bryda a început să prezinte simptome asociate „sindromului Havana” la scurt timp după evacuarea din apartamentul diplomatic, în timpul unei călătorii în Thailanda. Aceasta a precizat că a transmis incidentul către Departamentul de Stat, iar oficialii americani au informat-o că cazul său a fost inclus în rapoartele interne ale incidentelor sanitare anormale prevenite din China. În ciuda mai multor solicitări privind situaţia sa medicală, Departamentul de Stat nu i-a mai răspuns.
În prezent există un instrument interinstituţional care a fost creat pentru a evalua rapoartele acestor incidente de la diferite agenţii într-un singur loc.
Deşi nu a distribuit informaţii publice cu privire la numărul de noi incidente, Departamentul de stat al SUA a trimis o notă informativă la începutul acestui an, în care îi îndruma pe angajaţi şi membrii familiei lor să raporteze „imediat” orice simptome medicale noi care se potrivesc cu tiparul divers al simptomelor asociate sindromului „Havana”.
Cu toate acestea, unele surse diplomatice susţin că Departamentul de stat al SUA nu acordă prioritate problemei la fel de mult pe cât susţine în spaţiul public.
Un raport al Departamentului de Stat, desclasificat în 2018, obţinut de fundaţia James Madison şi postat pe Arhiva Naţională de Securitate a Universităţii George Washington, a concluzionat că ancheta iniţială a departamentului privind „sindromul Havana” „a fost caracterizată de lipsa unei atenţii sportive din partea conducerii superioare a Departamentului, de comunicări ineficiente între oficialii însărcinaţi cu gestionarea crizei şi de o dezorganizare sistemică".
Se încarcă comentariile...
