Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care anulează politicile climatice ale administraţiei Obama

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Trump a semnat marţi mult anticipatul ordin executiv prin care e anulată moştenirea legislativă a preşedintelui Obama de combatere a schimbărilor climatice. Deşi administraţia Trump a încercat să eticheteze această politică ca un mod de a promova independenţa energetică şi de a readuce slujbe în acest sector, majoritatea economiştilor au catalogat aceste promisiuni ca nerealiste.

Prin acest ordin executiv, numit „Independenţă Energetică”, Agenţia de Protecţie a Mediului are obligaţia să retragă şi să rescrie legislaţia promovată de administraţia Obama, Clean Power Plan, pentru combaterea încălzirii globale.

”Odată cu semnarea ordinului executiv de astăzi (marţi), luăm măsuri istorice în vederea ridicării restricţiilor impuse energiei americane, a răsturnării amestecului Guvernului şi anulării reglementărilor care elimină locuri de muncă”, a subliniat preşedintele Trump la semnarea ordinului.

Ordinul executiv nu include nicio menţiune la dresa Acordului de la Paris, semnat în 2015, prin care aproape toate ţările lumii se angajau la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Experţii notează că dacă programul lui Trump este pus în practică, este cert că Statele Unite nu vor atinge ţintele impuse prin acest acord.

Majoritatea ţărilor semnatare ale acestui acord au declarat că sunt gata să meargă mai departe şi fără Statele Unite. Ieşirea din acest acord va pune Statele Unite alături de Siria, Nicaragua şi Uzbekistan ca singurele ţări nesemnatare la acest acord.

Preşedintele Trump a promovat această politică ca o măsură de a scădea dependenţa de importuri energetice a Statelor Unite şi de a reînvigora industria cărbunelui.

Experţii economici consideră însă că acest ordin are puţine şanse de a îndeplini ambele promisiuni. În ceea ce priveşte promisiunea independenţei energetice, Statele Unite se bazează deja în majoritate pe resursele interne de cărbune şi gaz natural în alimentarea centralelor producătoare de energie.

„Noi nu importăm cărbune”, afirmă Robert N. Stavis, economist la Hardvard University pe probleme energetice.„Deci, în ceea ce priveşte vechea legislaţie Obama, ordinul de astăzi nu are nicio legătură  cu aşa numita independenţă energetică”, a continuat acesta.

Şi în ceea ce priveşte revitalizarea industriei cărbunelui şi crearea de noi slujbe există dubii serioase. Robert W. Godby, un alt economist specializat în piaţa de energie de la Universitatea Wyoming, consideră că efectele pozitive maxime ale acestui ordin constau în a prelungi activitatea unor uzine energetice pentru încă câţiva ani, crescând cererea de cărbune de pe piaţă. 

Chiar şi în aceste condiţii, „minele de cărbune ce operează acum folosesc mai multă mecanizare. Nu se angajează oameni noi. Deci chiar dacă vom vedea o creştere a producţiei de cărbune, este posibil să vedem o scădere a numărului de slujbe din industrie”, a afirmat acesta pentru publicaţia NY Times.

În anul 2015 companiile din industria cărbunelui angajau aproximativ, 65,971 de oameni în scădere de la 87,755 în anul 2008. Însă experţii economici consideră că această scădere a numărului de locuri de muncă are o mică legătură cu legislaţia promulgată de fostul preşedinte, forţele principale vinovate de această scădere fiind o creştere a exploatării gazului natural care este mai ieftin, şi o accelerare a procesului de automatizare, prin care companiile reuşesc să producă o cantitate mai mare de materii prime cu mai puţini angajaţi. Anularea legii Clean Power Act va avea puţine efecte asupra acestor factori, consideră aceştia.

„Problema slujbelor în industria cărbunelui nu au fost reglementările cu privire la dioxidul de carbon, aşa că acest ordin executiv nu va aduce înapoi nicio slujbă. Problema a fost că nu a existat cerere pentru cărbune”, a subliniat Robert Goody.

Pe de altă parte, reprezentanţii industriei au salutat această schimbare de politică, chiar dacă au recunoscut că probabil nu va exista o revitalizare a industriei. „Aceste acţiuni sunt vitale pentru industria cărbunelui americană, pentru supravieţuirea noastră şi pentru readucerea familiilor noastre înapoi la muncă. Însă, nu ştiu cu siguranţă cât de mult poate fi readusă înapoi la viaţă industria cărbunelui”, a afirmat Robert E. Murray, CEO-ul celei mai mari companii din sector.

Jay Timmons, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Statele Unite, a fost unul dintre cei care a salutat decizia preşedintelui Trump. Acesta a subliniat faptul că acest tip de reglementări reprezintă „costuri enorme impuse companiilor americane”, costuri ce afectează „oportunităţile de investiţii în noi tehnologii şi cercetare”. Trebuie menţionat că, din punct de vedere teoretic, afirmaţia că „regulile impun costuri” este, dacă nu falsă, cel puţin înşelătoare. La prima vedere astfel de reguli par a impune un cost agenţilor economici, prin faptul că nu li se permite să deverse reziduri în râuri sau în atmosferă. Însă aceste acte la rândul lor impun costuri altor agenţi, în acest caz persoanelor ce nu pot respira un aer curat. De aceea, mult mai corectă este afirmaţia că regulile au rolul de a distribui în mod corect costurile într-o societate.

În prezent, conform datelor statistice oficiale, industria cărbunelui este responsabilă pentru o treime din piaţa energetică a Statelor Unite, la egalitate cu gazul natural. Diferenţa dintre cele două resurse constă în faptul că prima dintre ele este pe un trend descendent, pe când industria gazului natural se află în expansiune.

Andrew Steer, Ceo al World Research Institute, a fost mult mai critic la adresa acestei schimbări de politică. Acesta a afirmat pentru postul CNN că prin anularea măsurilor de combatere a poluării numărul deceselor cauzate direct de calitatea aerului va creşte cu 175,000 până în anul 2030. În plus, renunţarea la eforturi în acest sector al energiei regenerabile va avea efecte dezastruoase asupra cercetării, inovaţiei şi eficienţei. Acesta a subliniat că dacă în industria cărbunelui sunt acum 65,000 de locuri de muncă, în industria energiei regenerabile sunt peste 2,7 milioane.

„În ceea ce priveşte centralele pe cărbune, vă asigur că nu se va construi niciuna din simplul motiv că durează patru ani să construieşti una şi niciun investitor nu va risca asta. Comparaţi această măsură cu ce face China. Exact în aceeaşi zi aceştia au anunţat că anulează construirea a 150 de noi centrale pe cărbune şi că vor investi în schimb peste 350 miliarde $ în tehnologii pentru energie regenerabilă”, a completat acesta.

China a devenit liderul mondial în ceea ce priveşte investiţiile în tehnologie şi cercetare din industria energiei regenerabile. Anul trecut guvernul de la Beijing a alocat peste 260 miliarde$ acestui sector, dovadă clară a importanţei pe care o acordă oportunităţilor tehnologiilor în industria energiei nepoluante. „Donald Trump reprezintă o oportunitate pentru noi”, a afirmat un oficial chinez.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite