INFOGRAFIE Gerul de -30 °C a năvălit în SUA fiindcă vortexul polar a fost destabilizat. Surpriză: totul a pornit din Maroc!

Temperaturile extrem de scăzute au blocat transporturile în Chicago FOTO Getty Images

Un val de frig năprasnic afectează de zile bune nordul şi estul Statelor Unite, în special regiunea Midwest. Michigan, Iowa, Indiana, Illinois, Wisconsin şi Minnesota sunt cele mai afectate state din Midwest, unde s-au înregistrat deja cel puţin 12 morţi din cauze legate de valul de frig sau de căderile de zăpadă care l-au precedat, potrivit Reuters.

În multe zone din aceste state, poşta şi-a întrerupt activitatea, cursurile au fost suspendate şi mii de curse aeriene şi feroviare au fost anulate.

Miercuri dimineaţă, în mai multe oraşe din Midwest, mercurul termometrelor a coborât mai jos de -30 °C. Această temperatură s-a înregistrat în Chicago - oraş deja afectat de cele 13 zile de ninsoare - şi în mai multe zone din statul Ilinois. În La Crosse, statul Wisconsin, temperatura a scăzut până la -34 °C, dar recordul e deţinut de Park Rapids, statul Minnesota, cu -46 °C. Din cauza frigului siberian, locuitorii din Chicago şi-au poreclit oraşul „Chiberia“, scrie USA Today.

La aceste temperaturi extrem de scăzute s-a adăugat şi efectul unui vânt puternic, de aproximativ 30 km/h, care a făcut ca temperatura resimţită (windchill – n.r.) să fie de -50°C sau chiar de -60 °C. Din cauza vântului care a coborât dramatic temperatura resimţită, acest episod de ger a fost mult mai brutal decât cel care a lovit regiunea în 2014, când a adus pe buzele tuturor expresia „vortex polar“.

Ce este vortexul polar?

Cu siguranţă, termenul vortex polar nu e nou – el a fost definit prima oară în 1853. Iar de existat, vortexul „există, într-o formă sau alta, de cel puţin 4,5 miliarde de ani“, spune Jeff Kiehl, cercetător principal la Centrul Naţional pentru Cercetări Atmosferice din Boulder, Colorado. A fost explicat de meteorologi abia în ultimele decenii şi apare în literatura de specialitate din 1950 încoace. Însă el ajuns să fie foarte cunoscut pe scară largă abia în ultimii ani, devenind o vedetă în reţelele de socializare în timpul gerurilor din ianuarie 2014.

Vortexul polar este însă o prezenţă permanentă: e vorba de o masă de aer de presiune scăzută care se învârteşte în sens contrar acelor de ceasornic deasupra Polului Nord. În mod uzual, un vortex polar are un diametru de circa 1.000 de kilometri, iar ca altitudine el este localizat în troposfera medie şi superioară, adică la 5-6 kilometri deasupra Polului, şi se întinde în stratul atmosferic superior, adică în stratosferă, putând urca până la 30 de kilometri deasupra solului. În centrul şi dedesubtul vortexului se află masele de aer polar, extrem de reci, pe care vortexul le ţine sub control. Vortexul poate fi văzut şi ca un zid care împiedică aerul rece polar să coboare spre latitudini mai mici, peste Europa şi America de Nord.

Cum influenţează vortexul starea vremii?

Periodic, vortexul slăbeşte, din cauza unui fenomen numit încălzire stratosferică bruscă (SSW - Sudden Stratospheric Warming) şi a unui aport de căldură dinspre ocean, favorizat de suprafaţa tot mai mică a gheţurilor arctice. Ca urmare vortexul este destabilizat: fie slăbeşte în intensitate şi este deplasat de deasupra Polului, fie chiar se sparge în două, trei sau mai multe vortexuri mai mici şi mai slabe. În ambele situaţii, vortexul nu mai poate reţine masa de aer polar deasupra Arcticii, iar aceasta se revarsă spre latitudini mai mici, provocând valuri de frig de durată în Europa şi America de Nord.

În ceea ce priveşte efectele asupra vremii din regiunile temperate ale emisferei nordice, unde se află şi România, un vortex puternic înseamnă o iarnă normală, cu obişnuitul cocktail de ninsori, îngheţuri şi dezgheţuri şi chiar viscole moderate sau scurte perioade geroase. Însă un vortex destabilizat, care lasă aerul arctic să pătrundă spre latitudini sudice, înseamnă ninsori abundente şi viscole severe, dar, mai ales, perioade lungi de vreme extrem de geroasă, elemente care compun tabloul unei ierni grele.

Cum s-a produs destabilizarea?

Poate părea paradoxal, dar valul de frig extrem care afectează nordul şi estul Statelor Unite este provocat de pătrunderea unei mase de aer foarte cald în zona arctică. Masa de aer fierbinte provine din Maroc şi a ajuns în decembrie în apropiere de Polul Nord. Ca efect, s-a produs un fenomen de încălzire stratosferică bruscă (SSW), mai exact temperatura masei de aer îngheţat de deasupra polului a cresecut rapid cu 70 de grade Celsius. Valul de căldură a destabilizat vortexul polar, spune Judah Cohen, expert în furtuni hibernale la Centrul de Cercetări Atmosferice şi de Mediu din Boston, citat de Associated Press. În acelaşi timp, masa de aer cald venită dinspre Maroc a împins spre latitudini mai sudice aerul îngheţat de la Pol, iar acesta acoborât peste nordul Americii de Nord.

Cât mai durează valul de frig?

În acest moment, avem de-a face cu un vortex destabilizat, adică pur şi simplu slăbit în intensitate şi mutat de deasupra Polului, fenomen cunoscut drept „deplasarea vortexului“. Conform altui scenariu,  vortexul s-ar putea rupe în vortexuri mai mici. „Cu un vortex rupt, efectele asupra vremii vor fi de durată mai mare“, spune dr. Amy Butler. O astfel de ruptură s-a petrecut în perioada februarie-martie 2018, când, după o iarnă foarte blândă, vortexul s-a rupt şi peste Europa au năvălit două valuri de frig arctic, numite de presa britanică „Bestia Estului“, iar Statele Unite au fost afectate de patru reprize de viscol aduse de cicloane extratropicale. Efectele acestei rupturi de vortex, respectiv pătrunderile de aer rece, polar, s-au resimţit până în aprilie.

Judah Cohen este însă de părere că vortexul deja s-a rupt în mai multe vortexuri care nu mai acţionează coerent, astfel că efectele ar putea dura nefiresc de mult, până la opt săptămâni. „Impactul acestei rupturi e de durată, filmul acesta mai are mult până la final“, spune Cohen, încercând şi o estimare: „În cel mai bun caz, se încheie la jumătatea lui februarie, dar poate dura şi până la jumătatea lui martie“.