Joe Biden vrea să se consulte cu aliaţii înainte de a lua o decizie privind politica faţă de Beijing

Preşedintele ales al SUA, Joe Biden

Preşedinte ales al SUA, Joe Biden, intenţionează să păstreze tarifele vamale instituite de Donald Trump în comerţul cu China, făcând front comun cu aliaţii săi istorici precum Uniunea Europeană, ceea ce semnifică mai degrabă o schimbare de strategie decât una politică, scrie AFP.

Preşedintele ales al SUA, Joe Biden, a spus că vrea să păstreze într-o primă fază, după ce îşi va prelua funcţia, taxele vamale punitive impuse Chinei de Washington sub preşedinţia lui Donald Trump în cadrul unui război comercial, relatează AFP.

"Nu vreau să întreprind nicio acţiune imediat, iar acest lucru vizează inclusiv taxele vamale", a declarat Biden pentru cotidianul american The New York Times, într-un interviu apărut miercuri.

"Nu vreau să îmi compromit opţiunile", a mai spus el. Pentru moment, se aşteaptă ca preşedintele ales să adopte un status quo la sosirea sa la Casa Albă, prioritatea absolută a viitoarei administraţii democrate fiind să redreseze economia americană, care se reface cu dificultate din criza provocată de pandemie.

"Vreau să mă asigur că ne vom lupta din toate puterile investind mai întâi în America", a declarat preşedintele ales într-un interviu publicat miercuri în New York Times.

"Nu voi încheia niciun nou acord comercial cu cineva atât timp cât nu vom fi făcut importante investiţii aici, la noi acasă şi în privinţa lucrătorilor noştri", a adăugat el, contrar speranţelor în special ale Regatului Unit - pe cale să părăsească definitiv UE - care speră să încheie cât mai curând un acord comercial bilateral.

Nu este vorba nici de a revizui acordul comercial semnat în ianuarie cu China, nici de a reveni asupra taxelor vamale punitive impuse de administraţia Trump asupra produselor chineze de miliarde de dolari.

"Nu-mi voi compromite opţiunile", a apreciat preşedintele ales, subliniind că doreşte şi să-şi consulte aliaţii tradiţionali în Asia şi în Europa pentru a dezvolta o "strategie coerentă".

Aceste anunţuri cu privire la China nu sunt surprinzătoare, subliniază Eswar Prasad, economist şi profesor la universitatea Cornell din New York.

Joe Biden nu-şi poate permite să întoarcă spatele sindicatelor şi aleşilor din cele două partide dacă suprimă tarifele vamale "fără să ceară concesii" din partea Beijingului, a explicat el.

Între altele, "ar fi foarte dificil să trimită un astfel de semnal în acest moment văzând ceea fac chinezii în Australia", adaugă profesorul, referindu-se la impunerea recentă a unor măsuri antidumping severe împotriva vinurilor australiene.

Dacă noua administraţie va opera "schimbări semnificative în strategie" în raport cu abordarea administraţiei Trump, "poziţia ostilă globală faţă de China va rămâne probabil neschimbată", opinează Prasad.

Referitor la disputele structurale - "furtul" de proprietate intelectuală şi subvenţiile chineze - atât de criticate de predecesorul său Donald Trump, tactica lui Joe Biden ar urma să constea în a-şi ralia ţările europene care se confruntă de asemenea cu astfel de problematici.

Aliate Uniunii Europene, SUA vor putea astfel să-şi utilizeze întreaga lor putere faţă de Beijing pe frontul comercial.

Dar ce ar putea aduce în schimb administraţia Biden Uniunii Europene, ale cărei ţări se află sub incidenţa tarifelor vamale americane şi cu care divergenţele sunt numeroase, fie în ceea ce priveşte subvenţiile în aeronautică fie în impozitarea giganţilor digitali, se întreabă AFP.

Comisia Europeană pare să fi sugerat ea însăşi un răspuns publicând miercuri un proiect al "noului program transatlantic pentru o schimbare planetară", în care a definit patru domenii politice majore asupra cărora cei doi aliaţi ar putea să se concentreze: răspunsul la pandemia de COVID-19, schimbarea climatică, comerţul şi tehnologia, securitatea.

Soluţionarea disputelor comercial, o prioritate a UE în relaţiile cu noua administraţie americană

Uniunea Europeană şi SUA trebuie să-şi rezolve disputele comerciale, după ce preşedintele ales Joe Biden îşi va prelua funcţia, în cadrul unei ''noi agende transatlantice'', a consemnat Comisia Europeană într-un document ce schiţează viziunea sa asupra relaţiilor cu SUA, relatează miercuri Reuters.

După patru ani de administraţie a preşedintelui Donald Trump care, prin agenda sa de ''America First'' (America Întâi), a impus taxe vamale Uniunii Europene, blocul comunitar va urmări de acum înainte o colaborare strânsă cu administraţia Biden în aproape toate chestiunile.

SUA şi UE ''trebuie să coopereze îndeaproape în vederea soluţionării disputelor comerciale bilaterale'', notează Comisia Europeană în documentul trimis ca propunere guvernelor statelor UE.

Totuşi, documentul de 12 pagini prezentat de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell nu menţionează cum s-ar putea proceda concret în acest sens, altfel decât făcând apel la ''valorile comune ale demnităţii umane, drepturilor individuale şi principiilor democratice''.

''Preferăm un acord amical între noi şi să nu fie nevoie să ne adresăm Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), cum se procedează în caz de dezacord'', a spus Borrell la o conferinţă de presă. El a amintit astfel de disputa privind taxele vamale impuse de SUA pe oţelul şi aluminiul importate din UE, asupra căreia se aşteaptă o decizie a OMC, şeful diplomaţiei europene menţionând că UE ar prefera să ajungă la o înţelegere cu Washingtonul înainte să vină această decizie.

La fel ca în cazul NATO, UE speră să poată organiza un summit împreună cu Biden anul viitor. Liderii europeni vor discuta pe 10 decembrie despre abordarea relaţiilor cu SUA.

Atât SUA cât şi UE şi-au impus reciproc taxe vamale în urma unei dispute privind subvenţiile pe fiecare le-au acordat sectorului aeronautic propriu, respectiv subvenţiile pentru Boeing şi Airbus. Mai mult, Washingtonul a ameninţat cu noi taxe vamale dacă UE îşi va pune în practică intenţiile de a impozita giganţii internetului.

Cele două părţi au de asemenea viziuni diferite asupra rolului OMC şi mecanismului acestei organizaţii pentru soluţionarea disputelor, pe care Washingtonul l-a paralizat prin blocarea numirii judecătorilor.

În propunerile din documentul menţionat, Comisia Europeană consideră că un prim pas în relaţiile cu noua administraţie americană ar fi ca UE şi SUA să finalizeze numirea unui nou director general al OMC şi să restabilească funcţia mecanismului de soluţionare a diferendelor prin reformarea organismului de apel.

Pe de altă parte, în opinia executivului comunitar UE şi SUA trebuie să iniţieze un ''dialog transatlantic'' despre influenţa marilor companii din sectorul tehnologiilor pentru a stabili modalităţi de taxare a acestora şi a soluţiona ''distorsionările pieţei''.

Printre alte teme de discuţie cu SUA mai sunt menţionate în documentul prezentat reţelele mobile de a cincea generaţie, inteligenţa artificială, fluxurile de date sau cooperarea privind standardele şi reglementarea. 

În dosarul spinos al giganţilor digitali, UE propune "instaurarea unui dialog specific cu SUA asupra responsabilităţii platformelor online şi a marilor întreprinderi tehnologice, să lucreze împreună asupra unei fiscalităţi echitabile şi distorsiunilor pieţii şi să elaboreze o abordare comună pentru a proteja tehnologiile critice".

"Cred că administraţia Biden este pregătită pentru o astfel de iniţiativă. Chiar asupra problemei fiscale, Joe Biden ar putea fi mai flexibil", apreciază Edward Alden, expert la Council on Foreign Affairs.

Potrivit lui, noua echipă trebuie să găsească mijloace de a creşte veniturile din impozite. "Un fel de cooperare" asupra întreprinderilor digitale ar putea fi astfel utilă în această privinţă, adaugă specialistul.

Dar în SUA, noul preşedinte se va confrunta cu puternice lobby-uri.

"Există o oportunitate pentru conducătorii americani de a crea o nouă reglementare mondială" şi de a evita "protecţionismul digital", a opinat Nick Clegg, vicepreşedintele Facebook într-un editorial publicat în Washington Post luni.

Pe plan intern, Joe Biden va avea multe de făcut pentru a face să redreseze dezechilibrele în faţa Chinei.

"Totul este o problemă de pârghie" şi "nu cred că o avem pentru moment", a recunoscut viitorul preşedinte democrat în paginile NYT.