Misteriosul miliardar suedez acuzat că influenţează din culise alegerile americane

Hansjörg Wyss FOTO EPA-EFE

Miliardarul şi filantropul suedez Hansjörg Wyss, din grupul de investitorii care a făcut o ofertă pentru a cumpăra clubul de fotbal Chelsea, a intrat în vizorul presei americane după ce un grup de supraveghere, „Americans for Public Trust”, a intentat proces Comisiei Electorale Federale din SUA pentru donaţii ilegale făcute campaniilor electorale ale democraţilor.

Cu o avere estimată la circa cinci miliarde de dolari, Hansjörg Wyss locuieşte de câteva decenii în SUA şi ar fi sponsorizat prin fundaţiile sale cauze politice de stânga, deşi nu este cetăţean american. Legea americană permite donaţii către grupuri de advocay, miliardarul fiind cunoscut pentru sponsorizarea cauzelor liberale, dar nu şi către comitete de acţiune politică ce strâng donaţii pentru finanţarea campaniilor electorale.

Grupul de supraveghere „Americans for Public Trust” a dat în judecată Comisia Electorală Federală din SUA pentru că nu a investigat plângerea lor privind donaţiile miliardarului suedez pentru campaniile electorale din SUA.

„Domnul Wyss, căruia îi este interzis să influenţeze direct sau indirect alegerile noastre, a făcut exact acest lucru, posibil canalizând sute de milioane de dolari prin intermediul reţelei Arabella Advisors, în beneficiul cauzelor liberale şi de stânga”, a declarat pentru The Hill Caitlin Sutherland, directorul executiv al Americans for Public Trust.

Purtătorii de cuvânt ai lui Wyss au insistat în mod repetat că donaţiile sale sunt legale şi că se îndreaptă numai către cauze în care acesta crede, mai degrabă decât pentru susţinerea candidaţilor politici. 

Wyss, în vârstă de 86 de ani, a intrat recent în atenţia presei recent pentru oferta de preluare a  clubului londonez Chelsea de către un consorţiu de miliardari, pe care îl conduce împreună cu Todd Boehly.

De asemenea, miliardarul suedez mai este cunoscut şi pentru încercarea eşuată de a cumpăra compania Tribune Publishing care deţine mai multe publicaţii americane, între care Chicago Tribune şi New York Daily News.

Deşi miliardarul a donat poate sute de milioane de dolari de-a lungul anilor cauzelor progresive americane, presa din SUA nu a reuşit să afle care este statutul său - de rezident permanent sau de cetăţean american, scrie Real Clear politics.

Conform unei biografii scrise de sora miliardarului, Hedi Wyss, în 2014, aceasta infirmă că acesta ar fi aplicat pentru cetăţenie deşi este prezentat în SUA ca „unul din cei mai seamă cetăţeni”.

„De fapt, pentru el a fost important să afle că poate exercita influenţă prin fundaţiile sale”.

Wyss i-a spus reporterului elveţian Giorgio V. Müller, într-un interviu din 2011, că „în calitate de neamerican” i s-a interzis doar să doneze bani la alegerile federale. „În caz contrar”, a spus el la acea vreme, „în calitate de cetăţean străin, totul era posibil pentru pe mine." Un deceniu mai târziu, într-un interviu acordat revistei Blick în 2021 , el părea să infirme reportajele din New York Times drept „prostii”.

Întrebat cu privire la relatări ce susţin că i-a ajutat pe democraţi să câştige Congresul şi Casa Albă, Wyss a răspuns  referindu-se probabil la jurnalistul NY Times, Kenneth Vogel, drept „un editor conservator binecunoscut care continuă să scrie articole lipsit de fapte ca acesta”. El a adăugat: „Nu am donat niciun cent niciunui candidat la alegerile americane din 2020. În primul rând, nu am voie, în al doilea rând, nu vreau.”

Cele două fundaţii din centrul acuzaţiilor, Wyss Foundation şi Berger Action Fund, ambele cu sediul în Washington, au transmis că investesc în proiecte de conservare, oportunitate economică, inovaţie medicală sau că susţin politici pentru a soluţiona probleme dificile precum criza climatică, inegalitatea veniturilor sau decalajul accesului la sănătate.

NYT a scris însă că Wyss şi-a canalizat donaţiile via o reţea de organizaţii opace pentru a masca beneficiarii finali şi că în ultimii anii a donat 162 de milioane de dolari pentru organizaţii de advocacy precum „New Venture Fund” şi „Sixteen Thirty Fund” - care au fost acuzate că au finanţat aproape exclusiv grupuri politice progresive şi democrate.

Bani au venit din Fondul Sixteen Thirty, conform dosarelor Comisiei Electorale Federale citate pentru prima dată de Times, către o serie de grupuri pro-Biden, printre care Proiectul Lincoln.

Potrivit Real Clear Politics, „banii mudari” care au ajuns ocolit la candidaţii democraţi sunt o schimbare, după ce liberalii aveau această practică de folosi surse obscure de finanţare pentru operaţiuni de influenţă politică.

Democraţii îi ajung acum din urmă pe republicani: donatorii anonimi au furnizat 145 de milioane de dolari grupurilor pro-Biden pe perioada alegerilor din 2020, ceea a contribuit la pregătirea drumului spre Casa Albă. Prin comparaţie, doar 28,4 milioane de dolari au fost cheltuiţi pentru sprijinirea lui Trump..

Wyss a absolvit Harvard Business School în 1956. În 1977, Wyss a fondat Synthes USA, un producător de dispozitive medicale care produce implanturi pentru a repara fracturile osoase.

În 2012, a vândut-o către Johnson & Johnson contra a 19,7 miliarde de dolari, dar încă deţine participaţii la firmele de biotehnologie NovoCure şi Molecular Partners.

În 2013, a semnat The Giving Pledge, angajându-se astfel să doneze mare parte din averea sa. 

În 2008, a donat 125 de milioane de dolari Universităţii Harvard, ceea ce era atunci cea mai mare donaţie din istoria instituţiei.

Dar el a generat controverse din cauza finanţării grupurilor ce caută să exercite o influenţă în culise asupra politicii americane. 

Printre acestea se numără Proiectul Hub, care îşi propune „să schimbe dramatic dezbaterea publică şi poziţiile politice ale principalilor factori de decizie”, influenţând mass-media şi opinia publică într-o direcţie „progresistă”.