Statele Unite

articolul anterior articolul urmator

Misterul alegerilor prezidenţiale din America

4
8 Nov 2016 18:05:56
Carmen Zamfirescu

Astăzi, 8 noiembrie 2016, peste Ocean, Statele Unite ale Americii se află în faţa unei provocări mult mai mari decât acum patru ani. Va fi pentru prima oară o doamnă câştigătoare a funcţiei de Preşedinte al SUA, ori va fi un miliardar american din tată în fiu?

În Statele Unite ale Americii sunt două scenarii: fie se va merge pe ideea noutăţii, adică va fi aleasă pentru prima oară o femeie în funcţia de Preşedinte al Statelor Unite, în persoana doamnei Hillary Clinton, soţia fostului preşedinte american din perioada 1992-2000, William Jefferson Clinton, mai cunoscut drept Bill Clinton, fie pe ideea alegerii miliardarului american Donald J. Trump, un miliardar din tată în fiu care pare să vrea introducerea unui alt tip de politică.

Personal, scenariul alegerii domnului Donald J. Trump a mai fost folosit odată. În ultimii ani de mandat ai lui Leonid Ilici Brejnev, liderul URSS, SUA l-au ales pe actorul Ronald Reagan, cel care a promovat ideea destinderii, a dezarmării, în faţa unui comunist de modă veche, Leonid Brejnev. Moartea lui Brejnev în 1982 a fost urmată la Moscova de perioada guvernării a doi lideri din garda veche a URSS, Yuri Andropov şi Konstantin Cernenko, după care a venit, în 1985, Mihail Sergheevici Gorbaciov, dispus să accepte dezgheţul şi întâlnirile de pace cu SUA. În SUA, după încheierea celor două mandate, Ronald Reagan a fost urmat de fostul şef al CIA, George Bush Sr., care a condus până în 1992, învins fiind de soţul doamnei Clinton, Bill Clinton. Mihail Gorbaciov şi-a încheiat mandatul în 1991, după puciul eşuat al conservatorilor comunişti de la Moscova, ulterior prăbuşindu-se şi URSS.

Acum, la Moscova se află un dur, Vladimir Vladimirovici Putin, un politician abil care merge pe ideea recâştigării prestigiului primei moştenitoare a URSS, Federaţia Rusă. Aşadar, să repete SUA scenariul din anii 80? Adică să contraatace cu un miliardar cu abilităţi de actor contra unui dur? Este foarte posibil, deoarece Donald J. Trump este dispus să adopte tactica temporizării.

Doamna Hillary Clinton a asistat ca Primă Doamnă a Statelor Unite la ofensiva SUA în Europa după 1992, când Federaţia Rusă a făcut pasul înapoi, având nevoie de banii americani pentru reconstrucţie, iar Euro încă se afla în chinurile facerii. Soţul doamnei Clinton a plusat în fosta Iugoslavie, arătând că SUA trebuiau să îşi revină după „sindromul Vietnam”, în timp ce în Golf regimul Saddam Hussein era încă departe de a fi răsturnat de la putere. Aşadar, doamna Hillary Clinton vine din postura de moştenitoare a unui plan de acţiune în forţă contra Rusiei. Deci, durul de la Moscova o să aibă, probabil, de-a face cu soţia celui care a punctat decisiv în faţa Federaţiei Ruse, conduse de Boris Elţin, cel care l-a crescut pe Vladimir Putin.

Au mai fost precedente în care o femeie a fost, de facto, preşedinte al Statelor Unite. În anii 20 ai secolului XX, soţia lui Woodrow Wilson, Edith Bolling, a preluat temporar frâiele, deoarece soţul ei a fost grav bolnav o lungă perioadă, până să moară, la 3 februarie 1924. Să nu mai vorbim de temerara Eleanor Roosevelt, care şi-a ajutat soţul grav bolnav de poliomielita contractată în 1921, unul din câştigătorii celei de-a doua conflagraţii mondiale, Franklin Delano Roosevelt. Totuşi, repet, au fost roluri de facto ale unor Prime Doamne.

Acum, SUA se pregătesc pentru a conferi rolul de şef al statului fie, de jure, unei femei, adică doamnei Hillary Clinton, ea însăşi deţinătoare a unui portofoliu de secretar de stat în administraţia Obama, adeptă a unei linii dure, fie unui american şugubăţ, dispus la unele concesii.

Personal, consider că am asistat la o campanie animată, de parcă am fi fost în România, cu atacuri la persoană şi nu numai, cu acuzaţii de corupţie, cu susţinători populari de ambele tabere, cu declaraţii, de multe ori savuroase.

Părerea mea este că Statele Unite vor merge pe mâna lui Donald J. Trump, adică se va repeta scenariul din vremea lui Ronald Reagan.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

Goicea Niculae
8.11.2016, 19:03:52

Doamnă Carmen ,veniți itr- adevăr cu o părere foarte interesanta . Paralela pe care o faceți are foarte mult sens și dacă se dovedește până la urmă ca ați avut dreptate ,merită să concurati la președinție în România. Asta în caz că Basescu mai da voie la cineva.

+1 (1 vot)
Carmen Zamfirescu
9.11.2016, 10:13:57

Mulțumesc mult, domnule Niculae, după cum vedeți, am avut dreptate! Toți acești analiști care își dădeau cu presupusul pe la toate televiziunile, în goana după rating vor trebui să pună mâna pe carte și să mai citească, să vorbească în mod corect românește. Geopolitica se studiază precum matematica. Ai nevoie de hârtie, pix și obligatoriu o hartă. Datele istorice sunt constantele necesare calculelor care se fac, de obicei, în politica mondială. Acești amatori nu fac decât să recite niște poezii învățate prin cine știe ce cabinete de partid, se poate observa de la distanță cât de lipsiți de măiestrie sunt când vorbesc. Nu au capacitatea de a folosi logic informația, o repetă exact ca un tonomat din acelea vechi alimentate cu fise. Nu știu dacă voi concura la președinția României, așa cum ați spus dumneavoastră, țin să vă mulțumesc în mod deosebit pentru această apreciere. Referitor la cine va da sau nu va da voie la candidaturi în țară, numai bunul Dumnezeu știe. Domnule Niculae Goicea, așteptați un alt articol în această după amiază. Toate cele bune!

+1 (1 vot)
Florin Olteanu
9.11.2016, 10:24:51

Doamna scriitor are perfectă dreptate. Analiza articolului este extraordinară. Au fost foarte bine punctate elementele esențiale în privința modului în care s-a pus problema acestor alegeri prezidențiale. Vă rog să țineți minte data și ora publicării materialului: 8 noiembrie 2016, ora 18.05, ora României. Adică în Statele Unite votul era în plină desfășurare și analiștii de pretutindeni o dădeau favorită în sondaje pe Hillary Clinton. Aceste alegeri vor revoluționa studiile sociologice. Sondajele sociologice nu se mai pot face fără istorie și geopolitică. Nicolae Iorga spune, citez cu aproximație, că istoria le joacă mereu feste necunoscătorilor, repetându-se. Este clar că Statele Unite și Federația Rusă au nevoie de o perioadă necesară tatonărilor reciproce și consolidărilor individuale. Așa fac marile puteri, aleg momentul favorabil pentru competiție și, în această alegere, contează inclusiv să coopereze când este în interesul lor comun. Este un raționament imposibil de folosit și înțeles de către analiștii de duzină care populează studiourile radio-tv. Ei știu doar atât, în cine trebuie să lovească, iar dacă acela în numele căruia lovesc, cade, să își pună salariul la adăpost, gudurându-se pe lângă foștii adversari, promițându-le să își critice foștii finanțatori.

+1 (1 vot)
Goicea Niculae
9.11.2016, 10:51:20

Florin, foarte bine punctati meritele paralelei făcută de Dna Zamfirescu între Trump și Reagan. Niciodată nu trebuie subestimată inteligenta maselor ,mai ales acum cu noul Gutemberg al răspândirii adevărului; internetul. O înțelegere clară a geopoliticii mondiale ,cum o are autoare ,nu vine de la sine ci de la un studiu intens si inteligent al surselor diverse ,mai ales al celor necontrolate de prestitutii de serviciu, cum îi numea Paul Craig Roberts.

Modifică Setările