Obama în retragere

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Discursul rostit miercuri la Academia militară West Point de preşedintele Barack Obama s-a dorit a fi un răspuns la criticile privind politica externă şi de securitate a Washingtonului. Îndoielile, însă, rămân. SUA nu şi-au găsit încă rolul într-o lume schimbată.

Preşedintele nu înţelege lumea. Scoate America din două războaie, care au însemnat pierderi masive, şi rezistă tentaţiei de a implica ţara într-o nouă aventură militară, însă acasă şi pe scena internaţională e confruntat cu critici severe. Sondajele atestă o scădere serioasă de popularitate, aşa cum şi în plan internaţional credibilitatea sa are de suferit.

Cu doi ani şi jumătate înaintea încheierii mandatului său, şeful Casei Albe ajunge tot mai des în defensivă. Nu numai trupele americane se află în retragere, ci şi preşedintele însuşi. Prin discurul rostit în faţa cadeţilor de la prestigioasa Academie militară din West Point, Barack Obama a sperat să recâştige încrederea pierdută - acasă, cât şi în afară, în rândul aliaţilor SUA. Dar nu a reuşit. Discursul a fost prea puţin emoţional şi prea puţin concret. Multe întrebări privind viitoarea politică externă şi de securitate a Washingtonului au rămas deschise. Iar preşedintele, vizibil marcat, a preferat să privească mai degrabă în urmă decât spre viitor. Nu este pentru prima dată că în astfel de situaţii Obama invocă rezultatele din domeniul apărării. E drept, aşa cum a promis, a pus capăt războiului din Irak, iar la finele mandatului nu se vor mai afla unităţi notabile în Afganistan. Dar cu ce preţ toate acestea! Irakul se cufundă în haos şi violenţă, iar Afganistanul riscă să împărtăşească aceeaşi soartă.

La fel de adevărat e şi că lumea se află într-un proces alert de transformare, ceea ce face şi mai complicată găsirea de răspunsuri la actualele crize şi conflcite. Prin afirmaţia "America must always lead on the world stage" (America trebuie mereu să conducă pe scena internaţională), Obama susţine cu încăpăţânare că, în ciuda retragerii trupelor sale din teatrele de război şi a deciziei de a rămâne de-o parte, SUA joacă în continuare un rol decisiv la nivel global.

Dar America lui Obama nu mai e demult naţiunea indispensabilă, aşa cum era pe vremea secretarei de stat, Madeleine Albright, cea care a impus de altfel expresia. Superputerea americană nu şi-a găsit încă rolul în lumea aceasta schimbată. Mai mult decât în trecut parcă, nesiguranţa s-a făcut resimţită în discurul susţinut miercuri de Obama.

Limpede a fost preşedintele american atunci când a spus că SUA nu vor mai interveni militar decât în situaţii de urgenţă şi de preferinţă în cadrul unei alianţe, alături de parteneri şi organizaţii internaţionale. Este aceasta noua doctrină a lui Obama? Din păcate, preşedintele a omis să explice ce va însemna această politică pentru conflicte de genul celor din Siria sau Ucraina şi ce consecinţe ar putea avea asupra relaţiilor cu Rusia şi China.

Aşadar îndoilile persistă. Cu insistenţă i se cere lui Barack Obama ca vorbelor să le urmeze, în sfârşit, şi faptele. Apelurile vor continua, când va veni vorba de Siria sau de Ucraina, de aliaţii din lumea arabă sau de statele NATO, aflate la periferia răsăriteană a alianţei.

Obama va returna mesajele expeditorilor. Să preia alţii răspunderea şi să-şi rezolve singuri conflictele din propria ogradă. Altfel nu se poate explica renunţarea demonstrativă la rolul indispensabil deţinut de SUA şi agrearea, în schimb, a acţiunilor multilaterale.

Acest mesaj ar trebui să fie ascultat cu atenţie şi în Europa. Au apus vremurile în care Statele Unite ofereau, aproape din oficiu, securitate. Criza din Ucraina e doar un început.


Autor Gero Schließ/ maw

Redactor Robert Schwartz

Articol publicat pe dw.de.

image
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite