Povestea călugăriţelor hipster care câştigă un milion de dolari pe an din marijuana

FOTO CNN

O comunitate de nouă femei în port de călugăriţe, instalată în oraşul Merced din statul California, produce şi comercializează produse pe bază de canabis cu proprietăţi medicinale. Câştigurile anuale ale „mănăstirii” ating un milion de dolari, iar afacerea înfloritoare şi militantismul progresist al autoproclamatelor măicuţe sunt în căutarea unor alternative în tratarea bolilor şi dependenţelor.

Micul „ordin” de nouă „surori” a decis să se instaleze în apropierea oraşului Merced din statul federal California, SUA. Aici, sora Kate, motorul comunităţii de „călugariţe”, a verificat temeinic istoricul porţiunii de pâmant unde avea să-si instaleze sfânta plantaţie de canabis:„ am vrut să ne asigurăm că nu s-a vărsat sânge aici. Am cumpărat terenul "aproape virgin", aşa cum este posibil în aceste părţi. Niciun animal nu a fost chinuit sau sacrificat aici. A trebuit să facem o ceremonie specială de ”vindecare” pentru pământ, să ne pocăim pentru tăierea pe care am făcut-o. Împărţirea pământului a deranjat energiile şi a făcut pe oamenii  care ar trebui să se iubească unii pe alţii, să se certe, să se ciondănească.”, scrie ea într-o postare pe blogul său.

În ciuda portului şi spiritualităţii afişate, comunitatea lor nu pare să aibă nicio legătură cu Biserica Catolică, ele revendicându-se totuşi ca practicante ale ordinului medieval al beguinilor. 

Beguinii datează din secolul al XII-lea, comunitate care a atras în mare parte unele femei din teritoriile Benelux-ului de astăzi. Ele se angajau să trăiască singure, să se dedice rugăciunii şi activităţilor caritative, fără a face însă vreun jurământ. Beguinele se organizau în apropierea centrelor urbane, adesea în preajma râurilor, iar munca lor se desfăşura preponderent în industria textilă. Aceste forme de într-ajutorare ale femeilor se numeau „beguinage”, „surorile” alegând un trai modest, pios şi filantropic.

FOTO reffinery29.com

„Ne îndeplinim activismul cu inimi pure, intenţii bune şi nu ne aventurăm acolo unde se adună forţele întunecate. Intenţia activismului nostru este de a informa, educa, elucida, în cazul în care maşina de presă ar prefera să rămâneţi ignoranţi.”, mai spune Kate, în vârstă de 60 de ani, care a decis în anul 2011 să lanseze afacerea şi să celebreze în acelaşi timp memoria  beguinilor, ordin destul de uitat de istoria spiritualităţii, aşa cum se indignează ea adesea pe blogul său.

Kate Meeusen obişnuia să lucreze în calitate de director executiv al unei companiei, ducând o viaţă normală, o căsnicie plată şi ajungând la constatarea inevitabilă, predictibilă, tipică parcursului carierist corporatist, şi anume lipsa unei existenţe înobilate de sens.

Astfel, ea a părăsit firma de consultanţă pe care a înfiinţat-o şi s-a mutat în California pentru a intra în industria emergentă a marijuanei, ca proprietar al unei colectivităţi non-profit care livrează canabis persoanelor suferinde de boli grave.

"Afacerea a pornit ca o necesitate", iar după divorţ, "totul  a devenit o chemare."

Kate devine activistă al industriei progresiste de canabis şi se declară ca fiind călugăriţă în semn de protest faţă de noile norme nutriţionale adoptate de  Departamentul Agriculturii din SUA, care dezbătea la acea vreme un proiect de lege în cadrul căruia sosul de pizza era considerat o legumă. Proiectul a fost ulterior adoptat, în ciuda obiecţiilor primite din partea lui Michelle Obama.

"În acel an, Michelle Obama a încercat să vorbească în faţa Congresului despre cât de expuşi sunt copiii noştri faţă de alimentaţia nesănătoasă", a amintit Kate.

 "Congresul a decis în mod intenţionat să arate dispreţ pentru o femeie afro-americană inteligentă. Au decis  să declare sosul de pizza o legumă. Când Congresul a proclamat pizza ca fiind legumă, atunci şi eu  m-am declarat călugăriţă.”, povesteşte ea.

FOTO Huffpost.com 

Prin activismul său, corporatista pocăită Kate s-a făcut remarcată în cercurile mişcării „Occupy Wall Street”, proteste la care a şi participat, devenind „Sora Occupy”. Asumarea identităţii de "călugăriţă "nu a fost doar un deget mijlociu transmis unui guvern care declara în mod fals un lucru ca fiind altceva, ci un simbol pe care ea îl asociază cu activismul radical pe care îl consideră necesar în era stupidităţii radicale a clasei politice din SUA.

"Ultima dată când am avut o deşteptare în America eram încă o fetită şi puteam vedea preoţii, călugăriţele, clerul şi călugăriii care mergeau în marş cot la cot cu Martin Luther King Jr.", explica Kate, citată de Huffington Post.

În cele din urmă colectivitatea non-profit devine, în 2014, afacere în cadrul căreia sunt investite expertiza din industria canabisului, angajamentul pentru sustenabilitate, pentru medicina naturistă, precum şi pentru ataşamentul faţă de suroritate şi pentru conexiunea spirituală a femeilor cu „Pământul Mamă”.

S-a înconjurat de alte femei având convingeri comune, iar comunitatea a început să creeze o varietate de produse bazate pe canabis şi alte plante medicinale.

Portul de călugăriţe este fabricat de ele însele, iar în prezent nouă „măicuţe” lucrează la ferma de canabis, iar patru locuiesc acolo, colaborări existând şi în Noua Zeelandă sau Toronto, Canada. 

Considerându-se din ordinul beguinelor, la fel ca şi acele femei persecutate în evul mediu pentru că promovau medicină pe baza de plante, Kate crede că stigmatizarea şi criminalizarea canabisului ca planta medicinală funcţionează după aceeaşi logică medievală.

   FOTO Independent.co.uk

Potrivit „măicuţelor”, misiunea  principală a beguinelor a fost ridicarea femeilor îngenuncheate de sărăcie, oferindu-le securitatea locuinţelor, securitatea alimentară, crearea locurilor de muncă : „Acest lucru ne reprezintă. Am pornit o afacere din nimic. Întreprinderile noastre  ne susţin spiritualitatea şi activismul. Activismul nostru progresist este pentru femei, pentru oameni. Într-ajutorarea reprezintă spiritualitatea noastră.

Imboldul a fost dat de mişcarea Occupy. În timp ce ieşeam în stradă împreună cu oamenii, ne-am dat seama că trebuie să dăm o formă  revendicărilor scandate, iar trinitatea sfântă care ne inspiră se bazează pe slujire, activism şi spiritualitate.”

Produsele călugăriţelor sunt bazate pe  canabidiol (CBD), în special cânepa care are niveluri foarte scăzute de tetrahidrocannabinol (THC), compusul psihoactiv din plantă, iar ele sunt comercializate inclusiv sub formă de alifii şi uleiuri care pot trata boli serioase, de la epilepsie până la cancer. Surorile pretind că au vindecat până acum opt persoane de dependenţa de tutun, alcool sau amfetamină :„Cred că avem mai mult succes decât Alcoolicii Anonim”, glumeşte Kate.

Mai multe state din SUA au legalizat marijuana pentru uz medicinal sau de agrement, dar medicamentul rămâne ilegal la nivel federal. California a legalizat utilizarea recreaţională a marijuanei în noiembrie 2016.

FOTO CNN

"O sora devine o soră printr-o relaţie comercială şi câştigă un salariu. Dorim să creştem în acest fel pentru că vrem să eliberăm femeile, nu vrem să le facem mai dependente", explică călugăriţa întrebată fiind de modul în care funcţionează ordinul din care face parte.

Astfel, femeile care sunt interesate să devină surori vor lucra împreună cu grupul pentru o perioadă de cel puţin doi ani, după care vor avea posibilitatea să aleagă dacă îşi doresc calitatea de „soră”.

Salariul de pornire este de 14 de dolari pe oră, iar datoriile implică şi timpul dedicat activităţilor politice activiste şi progresiste. Surorile fac un  "jurământ de activism pentru a se dedica de câteva ori pe săptămână unei cauze progresiste din comunitatea locală: „Credem că canabisul este cel mai bine cultivat local şi consumat local, iar politica este cel mai bine cultivată pe plan local şi consumată local".

Produsele sunt create cu respectarea strictă a ciclului lunii, prin care surorile cred că plantele devin înzestrate cu  puteri de vindecare îmbunătăţite. Ele consideră că o ceremonie pe lună nouă marchează începutul unui nou ciclu al lunii, care durează aproximativ două săptămâni.

Totuşi, cererile ridicate nu le permit mereu o respectare strictă la astfel de rigori, iar produsele realizate în afara „sfântului” interval sunt vândute la reducere.

"Treptat, lumea începe să se deschidă ideii că canabisul poate fi folosit ca medicament, decât să fie considerat ca un drog periculos", a mai subliniat Kate.

În ciuda succesului, comunitatea se confruntă cu o opoziţie importantă. Documentarul „Breaking Habits”, realizat de regizorul britanic Rob Ryan, promovat cu ocazia zilei de 20 aprilie, ziua împătimiţilor de marijuana în SUA, ilustrează realitatea micului ordin. De la dorinţa de a se extinde la nivel global, până la activismul politic, lupta pentru drepturile celor marginalizaţi şi criticile la adresa abuzurilor Bisericii, filmul mai surprinde şi violenţa din cadrul industriei canabisului pe care călugăriţele încearcă să-l elimine. 

FOTO canniseur.com 

Deşi California a legalizat recent marijuana, activitatea surorilor nu e apreciată de toată lumea.  

Mulţi nu sunt  convinşi că misiunea lor este altruistă, sau că marijuana medicinală este, de fapt, medicinală. Atacuri vin de la şeriful care lansează din biroul său că aceste femei „sunt dealeri de droguri pe care le vând ca medicamente", sau de la cartelurile adevăraţilor dealeri.

Acest lucru explică si pistoalele cu care au fost surprinse „măicuţele” de către documentarist : „La un moment dat, femeile trebuie să evite o cascadă de gloanţe, o curtoazie care ar putea fi onorată la adresa noastră de către carteluri.”, mai adaugă Kate.

"Este o poveste despre o femeie care a preluat o afacere locală pentru a schimba legea privind canabisul, în sensul vindecării", a mai explicat regizorul, citat de publicaţia independent.co.uk.