Statele Unite

articolul anterior articolul urmator

Rusia, Ucraina şi politica externă a SUA

16
1 Jul 2015 07:59:10
Alexandru Grumaz
John McCain, preşedinte al  Comitetul pentru Serviciile Armate din Senatul american
John McCain, preşedinte al  Comitetul pentru Serviciile Armate din Senatul american

„Sincer vorbind pericolul care ne atrage antenţia este în Europa de Est“ - afirmaţia aparţine vicepreşedintelui Statului Major al Trupelor de Uscat ale SUA generalul Daniel Allyn.

 

Rusia a demonstrat intenţia de a viola integritatea graniţelor a două state (n.A.G. Ucraina şi Georgia) şi din evenimentele care se derulează nu există o intenţie de a  renunţa la acest obiectiv. În contextul acestei ameninţări trupele de uscat ale SUA trebuie să-şi îndeplinească responsabilităţile şi să continue rotaţia şi antrenamentul în flancul estic pentru a sprijini munca de descurajare desfăşurată de Comandamentul European Aliat a declarat generalul Daniel Allyn.

Declaraţia a fost făcută în faţa reporterului de la Army Times, cu prilejul întâlnirii de la sediul NATO din Bruxelles, dintre secretarul Apărării al SUA Ash Carter şi ministrul Apărării al Ucrainei, generalul colonel Stepan Poltorak. Secretarul Apărării al SUA şi-a exprimat dorinţa de a continua cooperarea cu Ucraina inclusiv prin exerciţii şi antrenamente comune. SUA a lansat în Polonia şi în Ţările Baltice Operaţiunea Atlantic Resolve odată cu anexarea Crimeei şi sponsorizarea de către Rusia a separatiştilor din estul Ucrainei. Această operaţiune s-a extins apoi în România şi Bulgaria, ocazie cu care s-au trimis forţe la nivel de brigadă, escadrile de aviaţie pentru sprijinirea trupelor terestre şi se pregătesc comandamente de divizie pentru conducerea exerciţiilor care au loc în acele zone.

Rotaţia forţelor, creşterea capacităţii combatante de la nivelul unui batalion la nivelul unei brigăzi complet echipată cu tancuri Abrams M2-A şi vehicule blindate Bradley vor asigura comndanţilor posibilitatea descurjării ameninţărilor şi rezolvarea problemelor de securitate ale zonei, dar şi de întărire a poziţiilor controlate. Efortul Pentagonului pentru a desfăşura trupe şi echipamente în Estul Europei vine pe fondul reducerilor bugetare cu 5 miliarde USD în anul fiscal 2015. Pe fondul tensiunilor din Europa, Irak şi Afganistan trupele de uscat ale SUA vor fi reduse cu peste 40000 de militari ajungând la 450000 militari. Şeful Statului Major al trupelor de uscat al SUA a luat o decizie importantă acum câţiva ani aceea de a pregăti o forţă de răspuns pentru intervenţii neprevăzute şi aceasta datorită magnitudinii instabilităţii globale. În aceste condiţii, acum, trupele de uscat au posibilitatea de răspuns la o singură astfel de provocare.

Ce înseamnă Operaţiunea Atlantic Resolve?

Este o demonstraţie a angajamentului asumat de SUA referitor la apărarea colectivă a aliaţilor europeni în condiţiile acţiunilor ilegale ale Rusiei în Ucraina. Operaţiunea Atalntic Resolve construieşte relaţii de parteneriat între participanţi, creşte interoperatibilitatea, consolidează încrederea printre armatele aliate şi contribuie la stabilitatea regională.  

Audierile în Senatul american

În acest context Senatul american, Comitetul pentru Serviciile Armate, al cărei preşedinte este senatorul John McCain, veteran al războiului din Vietnam, analizează periodic starea existentă în Estul Europei prin audieri ale politicienilor, militarilor sau experţilor din diferite ONG-uri (Parlamentul României prin comisiile de specialitate nu face acest tip de audieri deşi România este în prima linie a flancului estic al NATO şi are peste 600 km de graniţă cu o ţară aflată în plină criză).

În dezbatere comisiei senatoriale confruntarea Rusie cu Occidentul desfăşurată în Ucraina subiectul este unul fundamental pentru viitorul global al securităţii europene şi încearcă să anticipeze mişcările ruseşti. 2014 a fost un an cu multe frustrări pentru politicienii şi militarii din Occident din cauza nereuşitei în evaluarea motivelor şi a acţiunilor preşedintelui Vladimir Putin. În dorinţa ei de expansiune în afara graniţelor Moscova a identificat patru state cruciale palnului său de a reveni între puterile majore ale lumii. Aceste state sunt Ucraina, Belarusul, Kazakhstanul şi Georgia. Prime trei sunt deja sub controlul Rusiei. Georgia va fi în viitorul apropiat în centrul atenţiei acordate de Moscova, până când aceasta va reveni în matca federală. Dacă îi asculţi pe ruşi, politicieni sau militari, consolidarea controlului la graniţe nu este expansiune sau militarism imperial este vorba despre securitate naţională, despre supravieţuire într-un perimetru geografic vulnerabil care nu are forme naturale pentru a proteja capitala ţării, Moscova. Urmare a dezintegrarii URSS ţările din zona de buffer a Rusie au ieşit din federaţie şi şi-a îndreptat ulterior opţiunile către Occident. Dar în ultimii doi ani, odată ce SUA s-a centrat pe Asia, iar Europa pe emigraţia dinspre Africa de Nord şi pe problemele Greciei, Moscova a început să dea timpul înapoi pentru a-şi reface sfera de influenţă de la graniţă, ceea ce-i permite să acceseze Marea Neagră şi Marea Caspică, Orientul Mijlociu şi Caucazul.

În prima linie sunt: Ucraina în care Moscova a generat o criză internă şi a preluat bastionul militar numit Crimeea, Belarusul o ţară prietenă condusă de ultimul dictator european şi unde Rusia îşi va consolida poziţia militară prin crearea de baze pentru aviaţia de luptă şi va desfăşura staţii radar şi sisteme de rachete Iskander, Kazakhstan care este în controlul Kremlinului şi Georgia pe jumătate ocupată şi cu conflicte îngheţate în interior. În cercul doi găsim Moldova unde Transnistria este Calul Troian prin care Kremlinul contolează Chişinăul. Odată cu alegerile parlamentare şi cu cele locale Rusia şi-a consolidat poziţia în Moldova prin partide şi politicieni ce susţin intrarea în Uniunea Euroasiatică a ţării. Secenariul Calului Troian este unul plauzibil prin care Transnistria ar putea să devină o zonă cu statut special, parte din Moldova, aşa cum declara recent Grigori Karasin, numărul doi în Ministerul Rus de Externe. Dacă scenariul este implementat, un plus de 0,4 milioane de cetăţeni transnistreni vor fi integraţi în sistemul electoral din Moldova totalizând în jur de 2,7 milioane de oameni. În consecinţă, electoratul transnistrean ar avea o putere electorală de 12,9%. Acest lucru ar răsturna balanţa de putere în favoarea forţelor proruse şi ar creşte probabilitatea formării unor guverne proruse la Chişinău care vor bloca procesul de integrare europeană şi apropierea de România. În al treilea cerc de influenţă intră Ţările Baltice, Polonia, România şi Bulgaria (ca poartă de intrare în structurile NATO şi UE pentru oamenii de influenţă ai Rusiei). Aici spionajul rus are urme adânci. Influenţa oligarhilor ruşi în economiile acestor ţări este evidentă ei încercând inclusiv redactarea şi trecerea prin parlamentele naţionale a legilor care sunt favorabile unei relaţii consolidate cu Federaţia Rusă.

Congresul SUA

Dar să revenim la audierile din Congres. La audiere a participat profesorul Stephen Sestanovich specialist în spaţiul fost sovietic (George F. Kennan Senior Fellow for Russian and Eurasian Studies). Acesta şi-a început expozeul prin a exprima faptul că anul 2014 a fost unul frustrant pentru cei care încercau să anticipeze mişcările ruseşti:

Vladimir Putin a fost omul care a antagonizat lideri puternici europeni şi americani într-un mod fără precedent în istoria relaţiilor dintre Rusia şi Occident.

De asemenea a făcut o precizare surprinzătoare: de câte ori ne pregăteam să relaxăm relaţiile cu Rusia apărea o nouă iniţiativă care de fapt dubla miza sancţiunilor. Astăzi ne uităm la declaraţiile făcute de ministrul de Externe al Siriei care spunea că Moscova a promis ajutor politic, economic şi militar pentru ţara sa. Siria este scena celor mai grele presiuni de la începutul războiului civil până în prezent. Grupuri de insurgenţi au făcut cuceriri în nord-vestul, centrul şi sudul Siriei în ultimele două luni. Însă, Damascul a anunţat public că poate să facă faţă acestor atacuri, cu ajutorul aliaţilor săi.

Cele patru puncte de discuţie

Profesorul Stephen Sestanovich s-a axat pe patru aspecte pe care le-a adus în dezbatere. În primul rând este vorba de obiectivele şi calculele lui Vladimir Putin. Am auzit de multe ori declaraţii precum că îi pasă mai mult decât noi occidentali de Ucraina şi pentru că el (n.A.G. preşedintele Vladimir Putin) simte că miza pentru Rusia este mare, el poate fi cu greu descurajat de a acţiona în continuare. În al doilea rând este vorba despre eficacitatea sancţiunilor. Mulţi politicieni din occident afirmă că aceste sancţiuni nu au funcţionat bine, iar Putin nu a fost influenţat de ele. Realitatea pe care o vedem astăzi este că Rusia suferă din cauza retragerilor de capital, a lipsei de comenzi în economie, a preţului scăzut al petrolului şi gazelor naturale, a politicii de independenţă energetică a unor ţări europene etc. De altfel bugetul a fost drastic redus cu excepţia celui militar care a rămas la cotele valorice stabilite iniţial. În al treilea rând o problemă mult dezbătută în opinia profesorului Stephen Sestanovich a fost ajutorul militar pentru Ucraina în furnizarea de arme defensive. Retorica a fost că acest fapt va duce la escaladarea luptei şi la utilizarea lui ca o dovadă a modului în care Occidenul vrea să îngenungheze Rusia. În al patrulea rând este vorba de teama că o viitoare confruntare militară se va îndrepta împotriva altor vecini ai Rusiei.

Dezbaterea celor patru puncte

Profesorul Stephen Sestanovich a declarat că există un sâmbure de adevăr în fiecare din aceste patru teme de discuţie iar pentru a dezvolta o strategie avem nevoie de o imagine completă a situaţiei. În orice caz nu trebuie să minimalizăm sau să maximizăm angajamentele lui Putin. În vara anului trecut - spunea profesorul- când forţele separatiste au început să piardă teren Putin nu a permis acest lucru. De asemenea a desfăşurat zeci de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina pentru a pune presiune pe guvernul de la Kiev.  Întrebare care se ridică este de ce el şi cei din jurul lor nu recunosc existenţa trupelor ruseşti la graniţă şi a soldaţilor ruşi victime ale conflictului? Profesorul răspunde: pentru că audienţa străină şi cea din interior nu ar fi pregătiţi să audă adevărul. Acţiunile lui Putin de până acum nu ne devoalează ţintele ulterioare. Salvarea separatiştilor de la înfrângere nu înseamnă că este pregătit (n.A.G. preşedintele Vladimir Putin) să-i sprijine în a câştiga mai mult teritoriu. Noi ştim că ei (n.A.G. separatiştii) doresc acest lucru şi sunt pregătiţi s-o facă dar nu ne asumăm faptul că Putin va plăti orice preţ pentru a-i susţine- declara profesorul Stephen Sestanovich. 

Referitor la sancţiuni atât Putin cât şi economişti săi nu de acord asupra impactului important pe care acestea îl au asupra PIB-ului Rusiei. Aceştia sunt de acord că sancţiunile au un oarecare impact asupra unei economii care oricum era în declin de câţiva ani datorită crizei economice şi financiare globale şi a scăderii preţului hidrocarburilor. Problema importantă-spunea profesorul-este ca aceste sancţiuni să aibă un efect asupra evenimentelor din teren. De fapt-spunea profesorul-Vladimir Putin consideră că dacă luptele din estul Ucrainei sunt ca intensitate sub vârful de anul trecut atunci Occidentul va renunţa treptat la sancţiuni. Poate şi acest fapt duce la un sprijin restrâns al acţiunilor separatiştilor din partea Rusiei- conchide profesorul.

Referitor la mult discutatul proiect de a sprijini militar Ucraina profesorul spune că o infuzie de armament nu ar dezechilibra balanţa dar ar face ca Rusia să ofere şi ea la rândul ei mai mult echipament militar separatiştilor. Problema actuală este  însă aceea a descurajării separatiştilor de a continua cuceririle teritoriale în estul Ucrainei. Acesta este de fapt ţinta pentru care Occidentul trebuie să ajute Ucraina pentru că fără acest obiectiv ţara se va enclaviza şi dezitegrarea politică şi economică va continua. O Ucraină care se poate apăra ea însăşi este esenţial pentru o restabilizare a situaţiei. Îngheţarea conflictului în est este un lucru de dorit spunea profesorul Stephen Sestanovich. 

Cât despre locul unde Putin va lovii în viitor: politica sa din Ucraina este o ameninţare pentru toţii membrii NATO. De aceea consolidarea flancului estic a statelor din prima linie este extrem de importantă pentru Alianţă. Nu ne permitem luxul de a fi nepregătiţi. Cât timp criza Ucrainiană continuă, presiunea asupra vecinilor este în creştere. Dacă Putin pierde în Ucraina va fi greu să-şi aleagă o altă ţintă. Dacă Putin câştigă în Ucraina şi un viitor guvern va fi anti-occident, dacă naţionalismul rus creşte fără precedent, dacă UE şi SUA nu reuşesc să-şi menţină direcţia de sprijin a Ucrainei, atunci Putin va trage propriile concluzii. Putin din viitor va fi mult mai periculos decât cel de astăzi atât pentru vecinii lui cât şi pentru noi(n. G.A. americanilor)

Mesajul profesorului Stephen Sestanovich este clar ori stopăm acţiunile lui Putin prin întărirea Ucrainei şi consolidarea flancului estic al NATO, utilizând şi sancţiunile economice şi financiare ori vom avea de-a face cu şi mai multă ameninţare din parte Federaţiei Ruse.  

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

16 Comentarii

gogu58
1.07.2015, 09:59:22

Nu prea am inteles cum intentionau americani sa detensioneze relatiile cu Rusia prin avansarea bazelor NATO pana la granita rusilor.

-1 (17 voturi)
Jean Maurer
1.07.2015, 13:29:12

gogu 58, pai nimeni care are ceva judecata si nu este total indoctrinat de "intentiile democratice Americane in flancul Estic al NATO" nu poate intelege acest lucru. De altfe in articol se explica foarte clar motivul pentru care Rusia duce astazi o politica de securizare: "consolidarea controlului la graniţe nu este expansiune sau militarism imperial este vorba despre securitate naţională, despre supravieţuire într-un perimetru geografic vulnerabil care nu are forme naturale pentru a proteja capitala ţării, Moscova. Urmare a dezintegrarii URSS ţările din zona de buffer a Rusie au ieşit din federaţie şi şi-a îndreptat ulterior opţiunile către Occident" si as mai adauga: expansiunea SUA si NATO catre Est (la granita cu Rusia), violand intelegerile facute cu ocazia reunificarii Germaniei unde Rusia a reactionat constructiv. Sigur ca in aceste conditii, Rusia devine un pericol. Asta nu inseamna ca va ramane un pericol odata ce si-a indeplinit programul propus de securizare. Nu stiu de ce este atat de greu de inteles ? Ca noi, romanii, nu-i iubim pe rusi, este alta poveste. Nici nu trebuie. Trebuie doar sa-i intelegem si sa negociem o solutie rezonabila pentru ambele parti. Ca doar nu-mi imaginez, ca vreun tampit, isi imagineaza ca Rusia poate fi desfiintata ca natiune.

+3 (17 voturi)
Dolce Despina
1.07.2015, 19:31:51

Comentariu considerat abuziv.

Ileana Rollason
1.07.2015, 15:41:14

pentru Jean Maurer : tâmpitii sunt Mc Cain si restul trotzkistilor neo-conservatori americani.

-4 (16 voturi)
Dolce Despina
1.07.2015, 19:34:59

@ Ileana la capitolul cuvinte rare utilizezi, ca şi Maurer cuvântul definitoriu pentru un personagiu limitat ce nu se vrea decriptat respectiv, citez din clasici: tîmpiţi. Level down darling.

+3 (13 voturi)

Vezi toate comentariile (16)

Modifică Setările