Scenariile pentru Europa în cazul unei crize constituţionale în SUA după alegeri: Ce se întâmplă dacă Trump nu-şi recunoaşte înfrângerea?

Îngrijorările că Trump ar putea refuza să recunoască rezultatele alegerilor cresc în Europa, unde pregătiri pentru cele mai rele scenarii sunt în toi, scrie Der Spiegel.

Un scenariu în care Donald Trump s-ar declara învingător la închiderea urnelor după o cursă strânsă sau un câştig la limită al contracandidatului său se răspândeşte în aceste zile la Berlin şi Bruxelles. Ce s-ar întâmpla mai departe?

Potrivit unui scenariu, primii care l-ar felicita pe noul reales ar fi preşedintele brazilian Jair Bolsonaro, urmat de prinţul încoronat al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman, dictatorul nord-coreean Kim Jong-un şi, eventual, Vladimir Putin. Apoi ar curge felicitările europene: premierul Ungariei Viktor Orbán sau  premierul polonez Mateusz Morawiecki. 

O criză constituţională care ar lua naştere în SUA ar stârni noi dezbinări în UE, se aud semnalele de alarmă europene.

Alegerile prezidenţiale din SUA sunt prilejul unor analize frenetice în birourile ministeriale care examinează totul de la impactul asupra ţării lor şi apoi asupra întregii Europe. Un proces de rutină la venirea unui nou candidat sau cântărirea unor riscuri în cazul unui preşedinte reales e substituit acum unui al treilea scenariu: Dacă pur şi simplu Donald Trump va refuza să plece?

 Pregătiri pentru daune în Europa

Cum se poate pregăti Europa?  Berlinul şi Bruxellesul nu se lansează în speculaţii publice care să arunce în aer situaţia în SUA dacă scenariul se împlineşte, însă poartă discuţii în spatele uşilor închise.

Peter Beyer, un deputat creştin-democrat şi coordonatorul guvernului german pentru legăturile transatlantice, spune deschis: „Sunt conştient că există pericolul ca Trump să se declare câştigător în condiţiile unor rezultate strânse, iar SUA să ajungă într-o criză constituţională. În urmă cu câţiva ani faptul era de neconceput”.

Bruxellesul e la fel de îngrijorat, după cum o arată  raportul confidenţial al unui diplomat senior din Uniune europeană avertizând că SUA riscă o criză constituţională de câteva luni care să se resimtă în întreaga lume.

Sunt şi voci mai domolite. Un oficial al Ministerului german de Externe e de părere că ar putea urma doar o perioadă de nesiguranţă, ca în alegerile din 2000. Atunci Curtea Supremă din Florida a oprit renumărătoarea şi l-a desemnat câştigător pe George W. Bush.

Într-un interviu de culise, un comisar european a mers pe aceeaşi idee: rezultatele se vor decanta în cele două luni până la investirea preşedintelui, pe 20 ianuarie. Reinhard Bütikofer, europarlamentar din partea Partidului Ecologic, urmează firul : „Dacă suntem deştepţi, tăcem mâlc şi sperăm ca democraţia din SUA să fie suficient de solidă ca să-şi rezolve problemele”.

Beyer, coordonatorul UE pentru relaţii transatlantice, nu e de acord: „Germania şi Europa trebuie să fie pregătite”, or dacă Berlinul preferă comoditatea,  noi „nu ne permitem luxul să aşteptăm”.

Ruptură în UE?

Diplomaţii europeni se gândesc cu îngrijorare la o împărţire Europei în tabere diferite. „Dacă scrutinul din SUA  nu va da un câştigător clar, admiratorii europeni ai lui Donald Trump s-ar putea da de partea lui şi crea separare în UE. Ăsta e pericolul real”,spune Franziska Brantner, parlamentar al Partidului Ecologic pentru afaceri europene.

Brantner spune că Germania are o responsabilitate de prevenţie ca preşedinte al Consiliului European. „Impresia mea este că Berlinul nu face destul în abordarea acestui scenariu, mai ales în privinţa altor capitale europene”.

Ţările UE au interese divergente în alegerile americane: majoritatea blocului comunitar speră la victoria democratului Joe Biden, care ar putea restabili poziţia SUA în calitate de partener NATO de încredere, în timp ce Ungaria, Polonia şi Cehia ar prefera o victoria lui Trump.

Potrivit lui Thomas Kleine-Brockhoff, directorul-adjunct al German Marshall Fund şi reprezentatul în Berlin al think-tankului, există trei tabere europene formate din:

•  Franţa: „vrea autonomie strategică”, considerând că relaţiile dintre SUA şi Europa se schimbă fundamental, iar câştigătorul nu le va influenţa decisiv.
• Est-europeni: „se angajează în îmbrăţişare strategică” şi în pofida unei înclinaţii a unora pentru Trump, pot descurca şi cu Biden
• Germania, „al cărei angajament faţă de răbdarea strategică duce uneori la inerţie”.

„Alegerile apropiate din SUA sunt mai importante pentru guvernul german decât pentru oricare altul”, spune Kleine-Brockhoff, miza lor fiind ordinea lumii.

Trimiterea unor observatori

Reacţia UE ar putea veni abia după ce Trump ar fi dispus să ignore victoria clară a lui Biden. Iar atunci, ar îndrăzni să denunţe ca ilegitimă prezenţa lui Trump la Casa Albă, cum făcut cu Lukaşenko? Elmar Brok, fost europarlamentar CDU, spune că în acest caz UE nu poate răspunde diferit.

Martin Schirdewan, liderul pentru Senat al grupului parlamentar pentru Partidul Stângii, e mai tranşant pledând pentru observatori externi. „UE trebuie să preseze guvernul SUA şi guvernatorii să permită observatori neutri din UE”, arată acesta într-o scrisoare către preşedinta CE şi preşedintele PE David Sassoli. „Există multiple indicii că Trump va încerca manipularea alegerilor şi nu-şi va recunoaşte înfrângerea”.

Scenariul său este însă destul de improbabil.

Prea multă fixaţie pe alegerile americane

Scrutinul prezidenţial din SUA afectează deja planificarea politică a UE. De pildă, dialogul transatlantic despre China, propus în iunie de şeful UE pentru politică externă după o teleconferinţă comună între miniştrii de externe europeni şi secretarul de stat american Mike Pompeo. 

Proiectul stagnează în condiţiile în care statele membre, inclusiv Germania i se opun în contextul unui scrutin apropiat care i-ar oferi avantaje electorale lui Trump. 

Sunt afectate şi politicile comerciale. Europa ezită să răspundă unor tarife pe exporturi impuse de SUA ca răspuns la subvenţiile europene pentru Airbus: unele state membre, între care Germania,nu vor  să-i ofere un cadou electoral lui Trump. Surse din Comisia Europeană spun că sancţiunile pot fi interpretate ca amestec în alegeri şi crea ulterior un conflict comercial cu o nouă administraţie.

Unele voci îndeamnă însă la aşteptări mai puţin febrile faţă de alegerile americane. Sigmar Gabriel, şeful think-tankului Atlantik-Brücke şi fost ministru de externe german: „Suntem prea fixaţi pe scrutinul din SUA, ca şi cum soarta Europei ar depinde de el”. Or, spune acesta, problemele Europene nu au legătură cu SUA şi nu dispar indiferent cine vine la Casa Albă.