Senzaţional de interesantele promisiuni solemne ale lui Trump dacă va fi reales

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
trump drapel steag american sua

Nu privesc doar viitorul scenei politice din SUA. Fostul preşedinte american, adresându-se suporterilor săi în cadrul mitingului "Save America" organizat sâmbătă în Conroe (Texas), a afirmat că, dacă va fi reales în 2024, îi va ierta pe toţi cei condamnaţi pentru infracţiuni în legătură cu atacul de pe 6 ianuarie 2021 împotriva Capitoliului:

"Un alt lucru pe care-l vom face - şi multă lume mi-a pus întrebări în acest sens - dacă voi candida şi cum mă voi comporta faţă de acei oameni din 6 ianuarie... Îi voi trata în mod cinstit. Şi dacă e cazul să existe «iertare prezidenţială», atunci aşa va fi. Asta pentru că au fost trataţi în mod atât de nedrept".

Mi se pare a fi un mesaj care depăşeşte nivelul de declaraţie politică pre-electorală. Este foarte posibil să fie indicaţia unei viziuni care începe să se cristalizeze nu numai în SUA şi care să conţină un sprijin pentru recuperarea mai vechii tradiţii a "nesupunerii civile" prezentată de mai multe surse ca ultimă soluţie la îndemâna poporului împotriva politicilor greşite ale unei guvernări din ce în ce mai inepte şi indiferente.

Bareton Gellamn, scriind pentru The Atlantic pe 6 decembrie 2021, spunea că "Trump şi partidul său au convins un mare număr de americani că mecanismele esenţiale ale democraţiei au fost corupte, că sunt adevărate reclamaţiile de fraudă pe care le-au făcut şi că doar minciuna şi înşelăciunea le pot fura victoria în alegeri şi că tirania le-a uzurpat guvernul şi că violenţa este răspunsul legitim".

Este sau nu aşa? Nu e nevoie să intrăm în meandrele atât de complicate ale politicii pentru a avea un posibil răspuns, acela care circulă acum din ce în ce mai larg şi devine argument politic mobilizator la nivel de masă. În acest sens, analizaţi modul în care cresc, se amplifică dublate de explozii de violenţă din ce în ce mai bine organizate, manifestaţii de protest iniţial paşnice împotriva măsurilor restrictive aplicate de guverne ca răspuns la pandemie. Dacă Trump le transmite celor aflaţi deja la puşcărie pentru participarea şi/sau organizarea asaltului împotriva Capitolului, este oare posibil să imaginăm şi că, astfel, apelul la violenţă va fi acceptat vreodată ca recurs legal, tot aşa cum este permisă deţinerea şi purtarea în public a armelor?

Ridicarea nivelului de permisibilitate în ce priveşte actele de violenţă poate să evolueze pe mai departe deoarece, după cum ştiţi foarte bine, există de acum miliţii şi mişcări paramilitare afiliate unor partide politice sau grupări politico-religioase nu numai în SUA, acolo unde există o tradiţie bine stabilită şi documentată, dar mai nou şi în Europa unde fenomenul nu mai are un caracter sporadic şi excepţional. Întrebarea firească în acest moment este dacă şi în ce măsură, promisiunea făcută de Trump poate schimba şi reguli în ce priveşte ordinea publică şi limitează avântul autorităţilor de a răspunde prin forţă la un viitor oricând posibil atac împotriva instituţiilor guvernamentale în momentul când, Doamne fereşte, s-ar decreta instituirea unor noi măsuri de carantină? Răspunsul - şi aici intuiţia lui Trump funcţionează perfect - nu mai ţine demult de voinţa politică a liderilor, ci de decredibilizarea lor în urma haosului decizional şi incapacităţii lor de a oferi soluţii coerente şi pe care să fie primii care le respectă. Exemple majore care au provocat acest tip de decredibilizare sunt prim-miniştri care, în plină pandemie, au permis să fie organizate evenimente sociale (adică partide de băut) în reşedinţele lor oficiale, vezi cazul premierului britanic acum sub ancheta poliţiei sau fostul premier român Ludovic Orban. Cât de uşor, cât de incredibil de uşor este să nu mai crezi în autoritatea unor asemenea lideri?

Asta s-ar putea să fie miza viitoarelor alegeri şi tema este departe să fie epuizată, căci senzaţia de nemulţumire poate evolua fie în acest sens, fie în dezabuzare generală şi absenteism. Depinde de calitatea liderului care va fi scos pe covertă la momentul oportun. Iar Trump ştie că "episodul Ucraina", mai devreme sau mai tărziu, în funcţie de costurile de sânge pe care urmează să le plătească o naţiune sau alta în caz de izbucnire a unui conflict militar, vor deveni, alături de amintirea haosului de pandemie, un factor electoral care poate fi exploatat cu mare succes. Şi, în acest context, deja şi-a pus tunurile în ordine de bătaie.

s

"Toată lumea din Washington este obsedată de protejarea frontierei Ucrainei, dar în acest moment cea mai importantă frontieră din lume nu este cea ucrainiană, ci cea a Americii...înainte ca liderii noştri să vorbească despre invazia altor ţări, au datoria să oprească invadarea ţării noastre" a spus Trump referindu-se la securitatea frontierei dintre SUA şi Mexic, poarta de intrare nesupravegheată corespunzător care permite intrarea "ilegalilor". Context în care face o promisiune neobişnuită şi care va trimite o undă de şoc foarte precisă în armată, afirmând că va da afară "generalii care nu ştiu decât să piardă". Interesant de ştiut la ce generali s-a referit, dublând angajamentul respectiv cu acela de a elimina din şcoli, armată şi guvern "critical race theory", cea care vede istoria SUA prin perspectiva rasismului: "Va fi ceea ce voi face din prima zi, din primul moment în cazul că voi candida şi voi câştiga".

Perspectivele polarizării politice extreme se desenează ca o certitudine. Ce anume va însoţi această polarizare? Este sau nu previzibilă o situaţie similară în Europa pusă acum apropierea unui conflict despre care unii afirmă că ar fi inevitabil? Vom vedea.

Dar este cert că un asemenea conflict, cu consecinţele sale sociale evidente, se dovedeşte deja o perspectivă extraordinar de apetisantă pentru mulţi politicieni şi partide care au început să se hrănească cu mult entuziasm din comentarii pe marginea suferinţelor viitoare. Audienţele sunt deja sufocate de mesaje cu orizont negativ şi Trump, alături de alţi mulţi profesionişti, ştie cum să profite inversând circuitele, revitalizând tendinţa naţionalistă şi suveranistă. Ceea ce poate urma şi în Europa, poate chiar mai uşor şi firesc decât la americani.

La ei se numeşte "Doctrina Trump". La noi deja a început "rebalcanizarea" Europei. Putem rămâne cum am fost înainte de marile conflagraţii mondiale sau mai rău decât atât. Deloc imposibil. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite