Statele Unite

articolul anterior articolul urmator

Vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, în vizită la Paris pentru a continua procesul de reconciliere cu Franţa

4
15 Nov 2021 06:56:39
LARICS
Foto: Preşedintele Franţei Macron (stânga), lângă vicepreşedinta SUA Kamala Harris (centru).
Foto: Preşedintele Franţei Macron (stânga), lângă vicepreşedinta SUA Kamala Harris (centru).

«Suntem la începtul unei noi ere bogată în provocări dar şi în oportunităţi». Au fost cuvintele vicepresedintei americane Kamala Harris, la capătul întrevederii de la Palatul Elysée cu preşedintele Emmanuel Macron.

Acesta a fost şi scopul vizitei de cinci zile (10-14 noiembrie), o vizită neobişnuit de lungă pentru un demnitar de rangul vicepreşedintei SUA, dar care a avut drept obiectiv continuarea procesului de reconciliere cu Franţa după lansarea alianţei anglosaxone în regiunea indo-pacifică, AUKUS, şi pierderea contractului de submarine de către compania franceză Naval Group.
 
Presa a scos în evidenţă numai pierderea acestui contract în valoare de 34 de miliarde de euro, din care numai 8 ar fi intrat în « visteria » industriei militare franceze, restul fiind împărţiţi între investiţiile pe plan local şi sistemele de armament ce ar fi fost puse la dispoziţie de partenerul american Lokheed Martin. O sumă notabilă dar care reprezenta numai 10-15% din carnetul de comenzi al companiei franceze. Adevărata problemă pentru Franţa era crearea alianţei Statele Unite- Australia-Marea Britanie (AUKUS) şi excluderea sa ca partener privilegiat din regiunea indo-pacifica în ciuda faptului că este cea mai mare prezenţa europeană atât prin controlul celor peste 10 milioane de kmp de ape teritoriale, prezenţa militară permanentă prin Forţele de Suveranitate (7000 de militari) şi formularea unei strategii indo-pacifice complementară cu Statele Unite ale Americii. De asemenea, Parisul vedea în această alianţa AUKUS şi deturnarea aliatului britanic (de care era legat prin acordurile militare de la Lancaster House încheiate de Nicolas Sarkozy şi David Cameron) din zonele de proximitate ale Europei pentru a se consacra cu prioritate secondării Statelor Unite în Indo-Pacific. Dar însăşi strategia franceză în această vastă regiune geopolitică primea o mare lovitură, Franţa nefiind luată în considerare nici de AUKUS dar nici de alianţa cu format mai flexibil QUAD, Dialogul Cvadrilateral de Securitate, care grupează alături de SUA, India, Japonia şi din nou Australia, şi care este considerată drept un NATO în stare embrionară al regiunii indo-pacifice.
 
Reacţia puternică a Franţei care a procedat chiar la rechemarea ambasadorului de la Washington (ambasadorul Philippe Etienne, una dintre figurile legendare ale diplomaţiei franceze, care între 2002 şi 2005 şi-a reprezentat ţara în post la Bucureşti), a fost urmată de o atenţie cu totul deosebită din partea Statelor Unite de a aplana criza. În ultima lună şi jumătate preşedinţii Biden şi Macron s-au întreţinut de două ori la telefon, consilierul pentru securitate naţională Jacke Sullivan a fost primit la Palatul Elysée, secretarul de stat Anthony Blinken a efectuat o vizită la Paris, şeful Pentagonului Llyod Austin a purtat discuţii cu omoloaga sa franceză Florence Parly în marja ministerialei NATO de la Bruxelles, în sfârşit, în marja reuniunii G20 de la Roma, preşedintele american se deplasa într-un gest simbolic la Vila Bonparte, celebra reşedinţă a Ambasadei Franţei pe lângă Sfântul Scaun, pentru a inaugura oficial alături de omologul său francez începutul procesului de reconciliere. În aceste condiţii, vizita vicepreşedintei Kamala Harris de la Paris nu poate fi scoasă din acest context al reconcilierii care înseamnă mai mult decât acordarea unor compensaţii în termeni de contracte militaro-industriale părţii franceze.
 

Posibile semnificaţii ale înţelegerilor franco-americane

 
Mai toate comunicatele franco-americane din ultima vreme amintesc de sprijinul pentru « autonomia strategică europeană » complementară cu NATO, cooperarea în regiunea Sahel şi în spaţiul indo-pacific. La capătul întrevederii cu Macron, vicepreşedinta Kamala Harris a extins agenda comună la sănătatea mondială, schimbările climatice, competiţia spaţială – unde Statele Unite cooperează cu Franţa pe tema modificării dreptului internaţional – securitatea cibernetică şi alianţa democraţiilor, un proiect far al administraţiei Biden. Summitul schimbărilor climatice desfăşurat la Glasgow au găsit Statele Unite şi Franţa de aceeaşi parte a baricadei în acordul de finanţare a tranziţiei energetice a Africii de Sud care deschide nu numai o piaţă semnificativă pentru exportul tehnolgiilor eficiente energetic ale celor două puteri dar acestea pun piciorul într-un stat-cheie pentru prezenţa în întreaga Africă subsahariană. Dar mai mult, acordul cu Africa de Sud permite construcţia unei prezenţe occidentale solide într-un spaţiu strategic în contextul competiţiei mondiale cu China şi al noului interes al Rusiei pentru statele emisferei sudice (Republica Centrafricană, Mali). Implicarea ruşilor pe terenul ţărilor francofone din Sahel are darul de a strânge legăturile dintre Paris şi Washington. Am amintit într-una din analizele trecute cazul Greciei, al complementarităţii dintre strategiile franceză şi americană de întărire a acestui stat, de transformare într-un adevărat avanpost al NATO în Mediterana de Est dar putem observa dezvoltarea unui interes francez complementar cu cel american şi în spaţiul ex-sovietic. În ultimele zece luni, preşedinta Maia Sandu a fost primită de două ori la Palatul Elysée, ceea ce este destul de rar pentru un şeful unui stat care nu se află în pré-carré-ul Franţei, iar guvernul de la Paris finanţează modernizarea căii ferate Chişinău-Ungheni care face legătura cu România. Anul acesta în februarie, pentru prima dată de la Războiul Crimeii, Franţa şi-a afirmat la nivel oficial interesul pentru Marea Neagră prin lansarea de către Ministerul Apărării a unei strategii oficiale în care îşi exprimă angajamentul pentru o prezenţă militară mai consistentă cu scopul de a contribui la asigurarea stabilităţii regionale şi a libertăţii de navigaţie.
 
Awkward AUKUS Arrival — BenarNews Sursa: BenarNews.
 
Negocierile dintre Statele Unite şi Franţa sunt însă un proces aflat abiala început. Statele Unite însele sunt în plin proces de definire a propriei doctrine strategice globale care să le permită, alături de concentrarea resurselor în regiunea indo-pacifică, menţinerea unei prezenţe credibile în celelate spaţii strategice precum cel euro-atlantic dar şi Orientul Mijlociu, Africa şi America Latină. Şeful Pentagonului, generalul în retragere Lloyd Austin, s-a făcut promotorul “doctrinei descurajării integrate” care ar presupune crearea de alianţe şi reţele de state având în centru elemente de integrare tehnologică, adaptate în funcţie de peisajul strategic al fiecărei regiuni. Franţa însăşi este în proces de redefinire doctrinară, astfel încât să îşi păstreze valoarea de întrebuinţare de prim plan pentru aliatul american dar în acelaşi timp să îşi afirme individualitatea ca centru de putere cu amprenta globală. În orice caz, Parisul doreşte să dea o dimensiune europeană procesului de reconciliere cu Washingtonul.
 
Preşedinţia franceză a Consiliului Uniunii Europene, care va debuta la1 ianuarie va fi axată pe apărarea europeană. Un prim summit european pe această temă va fi organizat în primăvară şi ar trebui să adopte aşa-numita « busolă strategică » a uniunii, inclusiv mijloacele care vor fi puse la dispoziţie de ţările membre pentru a face faţă la provocările securitare. În acelaşi timp, viitorul summit NATO de la Madrid din iunie, va adopta conceptul strategic reviziuit al alianţei. Sunt două momente la care Parisul urmăreşte să aibă în prealabil o înţelegere deja stabilită cu Washingtonul.
 
Analiză de Ştefan Popescu, analist şi comentator de politică externă, fost secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.
 
Acest material face parte dintr-un proiect ce este finanţat în parte printr-un grant al Departamentului de Stat al S.U.A. Opiniile, constatările şi concluziile prezentate în această lucrare sunt ale autorului/ autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al S.U.A.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

Cristian saileanu
15.11.2021, 08:15:08

nu am nici o incredere in kamala, dar macar nu trage psrtzuri prelungite

-14 (14 voturi)
Lucifer
15.11.2021, 13:37:30

Franţa, după ce a cucurigit contra SUA+NATO, se pare că şi-a revenit. Asta înseamnă că va renunţa la ipocrizia politicii sale externe, de frondă anti-SUA+UK, de alianţă cu Germania şi crearea Federaţiei europene cu Franţa liderul Europei şi mai ales afacerile underground cu Rusia. Implicarea Franţei în Estul Europei ar fi binevenită, mult mai acceptabilă ca prezenţa Germaniei( suspectă pentru ţările din Est din cauza istoriei dar şi ale jocului dublu cu Rusia). Întâlnirile Franţa-SUA arată şi un fel de distanţare faţă de Germania, în sensul unei politici a Franţei independente de Germania. Pentru România prezenţa Franţei în Est este binevenită fiindcă de fapt Franţa a fost naşa de botez a României( Unirea din 1859 a fost făcută prin ajutorul Franţei), dar şi naşa de cununie din 1918 când a fost creată România Mare. Poate şi acum Franţa va fi din nou giranta unei uniuni/ uniri România+Moldova.

-13 (13 voturi)
Ploiesteanu Vasile
15.11.2021, 21:09:27

"Poate". Ar fi bine ca Franta sa "poata". Din pacate societatea, economia ei nu o duc chiar bine in momentul de fata, in ciuda unor contracte de miliarde pentru arme sau avioane pe care le vand oricui doreste sa le cumpere. Au si ei problemele lor. Resurse au, fireste, la un nivel incomparabil fata de al nostru. Din punct de vedere militar insa, in ciuda Legiunii straine si a avioanelor Rafale, orice proiectie mai importanta pe un teatru de razboi mai indepartat ar depinde de SUA. In fine, daca ar dori, ne-ar putea da o mana de ajutor, cert. Aici e buba, in ultima vreme nu prea i-a mai interesat in mod serios.

0 (2 voturi)
Vlach lives matter
26.11.2021, 14:39:23

Franța nu mai nășește nimic. Tradiția aceasta creștină e perimată, a sucombat laicității și progresului burghez. Africa "albă" din părțile noastre nu mai prezintă interes major pentru ei decât pentru producție și consum. Dacă pot pune Renault și în RM c'est une victoire. Maia Sandu și cine mai conduce pe acolo nu sunt unioniști. Ei sunt pro-europeni și anti-ruși. Pro-european sună automat în capul multora ca pro-român. Nu este, îi asigur :) Pro-europenitatea RM înseamnă asigurarea că rușii se așează în repaos resemnați șî îndestulați(vezi Nordstream), că din partea României e liniște și că RM ajunge vasală Germaniei. Nu e deloc întâmplător că în 2021 capul RM se întâlnește cu un etnic german aflat în capul românilor. Nu e nicio rușine, treburi din astea au mai fost cu polonezii, turcii etc. Numai rușii pentru aceleași relații insistau pentru termeni neadecvați: iubire, frăție care prindeau la sentimentali telenoveliști din politica noastră ca Iliescu. Locurile de muncă, cine știe poate și cele de veci, vor fi oferite și la ei de cei care le oferă la noi . Va fi așadar UNIRE :) Campania electorală a MS a fost plătită de partidul UE, adică Germania :) Li s-a propus 50.000 de locuri de muncă sofort. Tot mai bune la tine acasă decât să umbli după ele aiurea. De fapt, aici e creierul european în acțiune, când îi joci Rusiei farse dintr-astea cu "rămâneți proști cu economia voastră de extracție, vă ajutăm să o valorificați, e atractivă, facem conducte, dar în vremea asta noi ne ocupăm de dezvoltare(aka extindere)". Să sperăm că nu se trezesc rușii din ce somn le-au pregătit occidentalii :) Pe scurt, occidentalii îi răsfață pe ruși cu conducte doar să nu facă fraierii altceva :) Așa au decăzut și spaniolii. Stăteau și își făceau frezele în munții de aur, plătind în dreapta stânga pentru lucruri și servicii. Până ce muntele s-a făcut câmpie și s-au trezit în ăla gol și era frig :) Pactul de la Snagov 1995 spuneau ai noștri "a reintroduce România în sistemul de alianţe democratice din care făcuse parte şi înainte de cel de al doilea război mondial." E clar? Acel pact i-a făcut guvernanții nosțri să fure ce mai era de furat în următorul deceniu(CDR, PD, PSD, egal), pe același raison că dacă ajunge în Europa, nu e al românilor :) și au pus-o pe Românica să fie mulsă pe fast forward. Slavă Domnului, Rusia în acel an nu era cea din 2015 :) Victoria asta a Maiei a fost împotriva a (citez din Nevzorov) cui?: "Dodon era un băiat de minge, el s-a obişnuit că mereu a fost constrâns. Ba era tras de urechi, ba era pus la ungher în Parlament, de el îşi băteau joc, iar el fugea la Moscova. Deoarece era un politician care tremura în faţa Moscovei, eu în general nu înţeleg cine putea să voteze pentru Dodon, doar dacă ştiuleţii de la porumb au dreptul de vot doar ei puteau să-şi dea votul pentru el. Să fie clar înțeles de orice poate înțelege. Dodon era păpușă, Maia e păpușă :) Doar că atunci când vrei păpuși, emai bine să aiba și sexul corespunzător. „Dodon ...a fost mereu un băiat bun de bătut. Noi înțelegem bine că Moldova nu este o republică prezidențială. Dacă se lua cineva de el, repede fugea undeva la Moscova. Tocmai pentru că a fost mereu pro-Moscova, foarte umil în fața Moscovei. Eu în general nu înțeleg cine putea să voteze pentru el. Doar dacă acolo la ei știuleții de porumb au drept de vot, atunci înțeleg cine a votat pentru Dodon”, a spus Nevzorov. „Fetița care a venit este foarte puternică și, cum se spune, foarte pro-europeană. Adică, Rusia a pierdut Moldova pentru totdeauna”, a încheiat Nevzorov. Nuuu :) În traducere pentru cei care s-au născut ieri și cresc acum în scoli cu "naționalismul e rău", Maia nu e puternică, puternică e "Europa " :) Ceea ce da, e același lucru :)

Modifică Setările