Viziunea distopică a unui rasism tehnologic. Poliţia din New York pune patrule de roboţi pe străzi: cât va dura până când vor trage în infractori negri?

Femeie de culoare la marşul pentru retragerea fondurilor poliţiei Washington iunie 2019 FOTO SHUTTERSTOCK

Poliţia din New York desfăşoară patrule cu câini-roboţi pe străzile cu criminalitate ridicată, or este o viziune distopică asupra combaterii infracţionalităţii, care adaugă alte straturi de inumanitate în interacţiunile cu grupurile discriminate consolidând în acelaşi timp rasismul înrădăcinat al instituţiilor, scrie Askin Olla, un activist şi strateg politic nigeriano-american din Philadelphia.

 În loc de a redistribui resurse de la departamentele de poliţie către servicii care să meargă la rădăcinile infracţionalităţii, poliţia din New York cumpără câini-roboţi care să patruleze pe străzile din Brooklyn, Queens şi Bronx - iar decizia lor arată nu doar că chemările activiştilor sunt lipsite de ecou, ci par chiar o „provocare directă”.

Aceşti roboţi de supraveghere sunt testaţi în comunităţi de culoare cu venituri mici şi unde şcolile sub subfinanţate, arată şi congresmana Alexandria Ocasio-Cortez, spune activistul.

Un nou nivel de intimidare care poate denota cruzime vine să se adauge unor dovezi clare de prejudecăţi rasiale sistemice în rândul forţelor de ordine americane - iar asta în condiţiile în care am văzut ce rezultate au avut aceste dispozitive în plan intern şi în luptă peste graniţe.

Rezidenţii de culoare şi cei musulmani deja dezumanizaţi vor fi cei care vor fi loviţi în plin de aceste instrumente distopice - mai ales într-un oraş cu istoric atât de rasism cât şi de islamofobie.

Forţele de aplicare a legii din SUA au fost create pe baze ale rasismului sistemic istoric - departamentele de poliţie au evoluat de la unităţi de capturare a sclavilor sau miliţii sindicale, iar ele îşi arată originile şi azi, când vânează şi încarcerează disproporţionat persoane de culoare.

Dar rasismul existent la nivelul instituţiilor e perpetuat de la ofiţeri de poliţie individuali, care sunt mai susceptibili să considere ameninţători oamenii de culoare.

Şi nu doar cei albi, ci şi poliţiştii negri au această înclinaţie spre prejudecăţi, multiplicând daunele provocate de colegii lor.

Istoric, NYPD a luat în vizor populaţia musulmană şi arabă şi a folosit chiar agenţi sub acoperire pentru a spiona asociaţiile studenţeşti musulmane. Ţinând cont de acest fond, orice nouă tehnologie nu va face decât să se adauge instrumentelor de supraveghere - cu potenţialul de a aresta sau ucide musulmani şi negri.

Prin faptul că elimină „factorul uman”, inteligenţa artificială poate părea un „egalizator” - având în vedere şi diversitatea din cadrul departamentelor de poliţie. Dar IA nu este filtrat pentru prejudecăţi rasiale - el este conceput cu ele în minte.

Instrumentele de IA prin care poliţia determină probabilitatea comiterii unei infracţiuni în anumite cartiere sau de către anumiţi indivizi sunt considerate mijloace mai obiective în materie de politici, or ele sunt dependente de date deja părtinitoare furnizate de departamente de poliţie, tribunale şi închisori. 

De pildă, arată activistul, persoanele de culoare au probabilitate mai mare de a fi arestate pentru infracţiuni legate de droguri - deci va fi calculată probabilitatea ca un număr mai mare de negri să comită infracţiuni, chiar dacă, de fapt, au scor scăzut în privinţa comercializării drogurilor.

Operatorii umani ai acestor roboţi nu vor atenua prea mult preconcepţiile din programarea IA, dimpotrivă dronele controlate de la distanţă nu vor face decât să mai pună un strat dezumanizant acolo unde interacţiunile dintre poliţie şi suspecţi au atins deja un nivel de cruzime.

Pe de altă parte, operatorii de drone au dezvăluit experienţa lor traumatică de a fi nevoiţi să vadă nişte oameni reduşi la sumă de pixeli pe un ecran. În februarie 2010, un operator de drone al forţelor aeriene americane a comparat armata SUA cu Germania nazistă, mărturisind cum ar fi primit un ordin de a trage într-un copil afgan care din aer părea a fi un câine.

Într-o intervenţie la postul american ABC, un operator al noului câine-robot al NYPD a descris procesul de operare a dronei urbane ca „la fel de simplu ca un joc video” - o observaţie tulburătoare, notează activistul american.

Boston Dynamics, creatorul robotului-câine, a subliniat că acesta nu a fost conceput pentru pentru a funcţiona ca armă - şi totuşi precedente arată că acesta ar putea fi utilizat în acest fel în viitor. În 2016, poliţia din Dallas a instalat o bombă pe un robot pentru a-l ucide pe  Micah Johnson - un militar în rezervă care a luptat în Afghanistan. Acesta a omorât cinci ofiţeri de poliţie ca ripostă la moartea persoanelor de culoare în custodia poliţiei.

Deşi el era neîndoielnic o ameninţare la adresa poliţiei, este de remarcat că nu poate fi decât convenabil ca prima persoană ucisă de un robot înarmat să fie o persoană de culoare.

Musulmani americani au fost deja ucişi de drone în alte ţări, iar un caz ce a atras în mod special atenţia este cel al lui Abdulrahman al-Awlaki, un adolescent în vârstă de 16 ani, cetăţean american. Tatăl său era Anwar al-Awlaki, suspectat a fi un strateg al-Qaida. Ei au murit în atacuri separate cu drone, deşi nu au fost acuzaţi formal - dar dacă al-Awlaki putea fi uşor de condamnat, nu au existat dovezi ale vinovăţiei fiului său care să fi justificat uciderea lui. Secretara de presă a preşedintelui Obama a sugerat atunci că tatăl băiatului ar fi trebuit să-şi aleagă altă ocupaţie.

O moarte a unui adolescent nevinovat ar fi trebuit să stârnească revoltă naţională - dar, în afara unor grupuri activiste moartea sa a trecut aproape neobservată. Nu ar fi fost cazul dacă în locul lui era un adolescent alb.

Un departament de poliţie cu un istoric de islamofobie n-ar avea prea multe ezitări în a folosi câini-roboţi şi drone pentru a -şi extinde câmpul de ţintire a musulmanilor şi arabilor.

SUA par să continue să stabilească un precedent în războiul purtat cu drone şi arme autonome, antrenându-le şi alte naţiuni, deşi ONU a chemat la interzicerea lor şi alte ţări şi-au arătat dorinţa de a impune interdicţia dronelor înarmate.

„Nu putem permite guvernului nostru să replice această dinamică şi în interiorul graniţelor noastre implementând dronele şi poliţia robotică în plan domestic”, scrie Akin Olla, 30 de ani, care e trainer la  Momentum Community  şi gazda podcastului Aceasta este Revoluţia.