Auto

articolul anterior articolul urmator

Diesel, salvatorul climei terestre (II)

55
19 Jan 2020 08:28:09
Cornel Stan

Misiunea este clară, fără echivoc: Rolul de salvator al climei terestre înseamnă pentru Diesel să îşi primească hrana, în primul rând, din dioxidul de carbon rezultat din arderile de combustibili fosili în centrale termice şi electrice, în uzine, în fabrici de ciment şi oţelării, pentru a produce lucru mecanic!

De acest lucru mecanic avem nevoie pentru mobilitatea terestră şi navală şi pentru instalaţii staţionare – generatoare de current electric, compresoare, pompe.

Abia a doua alternativă de hrană a motoarelor termice este constituită din combustibilii obţinuţi din resturi de plante sau din trestie de zahăr: alcool (metanol, etanol), dimetileter, uleiuri (răpită, cocos, palmier) care, dată fiind fotosinteza în timpul creşterii plantelor respective, duce la reciclarea aproape totală între absorbţia şi emisia dioxidului de carbon (Stan, Cornel: Alternative Propulsion for Automobiles, Springer Internaţional Publishing Switzerland, 2017, ISBN 978-3-319-31929-2).

Combustibilii din petrol (motorină, benzină) sau din gaz natural ar trebui să rămână, de acum înainte, că ultima opţiune.

De ce această ierarhizare severă? Pentru că ţara arde şi baba se piaptănă!

Germania, ţara cu cea mai dezvoltată economie, respectiv industrie, din Europa deţine şi recordul celor mai mari emisii de dioxid de carbon de pe continent, care au ajuns în anul trecut la 800 de milioane de tone. Dintre acestea 300 de milioane se datorează sectorului energetic, iar 133 de milioane încălzirii clădirilor mai mari sau mai mici.

Două surse de emisie a dioxidului de carbon în Germania sunt absolut comparabile:160 de milioane de tone provin din industrie şi tot 160 de milioane din transportul terestru (camioane şi automobile)!

De aici rezultă prioritatea: transportul trebuie să înghită, în primul rând, în loc de combustibili fosili, chiar emisiile de dioxid de carbon cauzate de industrie! Bineînţeles că bilanţul nu poate fi contabilizat ca în registrul de intrări şi ieşiri, date fiind creşterile de entropie calculate ca randamente din catena de generare a metanolului din dioxid de carbon, dar şi randamentele ciclurilor termice ale motoarelor care îl consumă (Stan, Cornel: Termodinamica Automobilului, Editura Matrixrom, Bucureşti, 2017, ISBN 978-606-25-0354-3). Dar rezultatele sunt absolut convingătoare. Abia după ce acest tip de hrană a motoarelor devine insuficient ar trebui să fie utilizaţi combustibilii regenerativi menţionaţi şi doar în ultimă instanţă cei din petrol sau gaz natural.

Sună a scenariu ştiinţifico-fantastic? Nicidecum! În timp ce mulţi visează sau perorează, alţii lucrează!

Să rămânem în Germania. Concernul Thyssen Krupp produce în oţelăria din Duisburg 15 milioane de tone de oţel, cu o emisie de 8 milioane de tone de dioxid de carbon pe an, ceea ce înseamnă 1% din emisia anuală totală în Germania. În septembrie 2018, concernul a lansat, împreună cu alţi 17 parteneri şi cu sprijinul guvernului federal, un program de captare a dioxidului de carbon emis de oţelărie şi de transformarea acestuia în metanol şi, în proporţii mai scăzute, în alte produse chimice. Programul, denumit Carbon2Chem, are ca ţel captarea şi transformarea a 20 de milioane de tone de dioxid de carbon anual. După cum am menţionat în articolul Diesel, salvatorul climei terestre I, pentru obţinerea metanolului în acest mod este necesar şi un flux corespunzător de hidrogen, generabil prin electroliză. Dar pentru electroliză este nevoie de energie electrică, aceasta fiind asigurată, în cadrul proiectului menţionat, de generatoare eoliene şi staţii fotovoltaice.


Conceptul Carbon2Chem: metanol obţinut din dioxid de carbon şi hidrogen

Aceste două forme de producţie a energiei electrice, în special cea fotovoltaică, sunt complet diferite faţă de generarea în centrale nucleare sau pe bază de cărbune sau gaz – datorită puternicei lor fluctuaţii în timp, începând de la ciclurile zilnice. Mai ales energia fotovoltaică este concentrată puternic spre miezul zilei, neputând fi nici înmagazinată, nici transmisă în reţele electrice în forme eficiente.

Producţia discontinuă de metanol nu constituie o problemă, acesta putând fi stocat în stare lichidă la presiune şi temperatură ambientă!


Producţia de energie electrică de-a lungul zilei de 16 septembrie 2019, în Germania

Până acum am comparat două surse de emisie a dioxidului de carbon care se pot “neutraliza” reciproc: emisia din industrie poate fi transferată motoarelor termice care asigură mobilitatea, evitând astfel arderea altor hidrocarburi, cu emisiile aferente, care s-ar cumula în atmosferă cu cele industriale. Şi ce se întâmplă cu restul emisiilor dintr-o ţară? În special cu cele 300 de milioane de tone din sectorul energetic, în exemplul raportat la Germania?

Bineînţeles, şi lângă centralele termice/electrice cu cărbune sau gaz se pot construi sisteme de captare a dioxidului de carbon, de electroliză curată a hidrogenului şi de producţie de metanol. În plus, ar mai fi de acoperit şi emisia de 130 de milioane de tone de dioxid de carbon provenite din încălzirea clădirilor. Am ajunge însă la o problemă de investiţii greu de asigurat.

Captarea emisiilor trebuie să fie, aşadar, aplicată în proporţie realistă, fiind combinată cu alta, care nu elimină nici arderea, nici emisia de dioxid de carbon, dar rezolvă o altă mare problemă a oamenilor: gunoiul!

Ce are Diesel cu gunoiul? Are! Facem, măcar parţial, combustibil din gunoiul pe care altfel, îl aruncăm pe cine ştie unde!


Morman de gunoi

Fiecare locuitor al Europei produce, în medie, 475 kilograme de gunoi pe an, adică 1,3 kg pe zi. Condiţia de bază pentru a face combustibil din gunoi se impune în casa fiecăruia - sortarea gunoiului! O pubelă pentru resturi menajere alimentare/organice, una pentru deşeuri de plastic, alta pentru cartoane şi hârtii, ultima pentru sticle goale. Trăind de 42 de ani în Germania, mi se pare firesc, le am şi eu în curte, este adevărat însă că şi logistica gunoierilor cu uniforme colorate şi curate este impecabilă, funcţionând după un plan computerizat.


Aşa sortez şi eu gunoiul acasă: pubela verde pentru hârtie, roşie pentru sticle, galbenă pentru plastic şi cutii de tablă, albastră pentru resturi menajere – culorile pot diferi pe regiuni

Deşeurile menajere alimentare/organice ajung în cuptoarele centralelor termic-electrice. De exemplu, una din cele două mari centrale din München este alimentată, într-un prim modul, cu 800.000 de tone de cărbune anual şi, în alte două module, cu 650.000 de tone de deşeuri menajere. Prin arderea acestor combustibili sunt generate 900 Megawatt de căldură şi 411 Megawatt electricitate.


Centrala termică din Viena, modelată şi pictată de celebrul Hundertwasser, în care sunt arse deşeuri menajere alimentare/organice pentru generarea de căldură şi electricitate

Tirolul de Sud/Italia este una din regiunile cu cele mai stricte standarde ecologice din Europa, de la colectarea până la utilizarea deşeurilor. În Tirolul de Sud se colectează 270.000 de tone de deşeuri pe an. 52% din acest gunoi se reciclează, 44% se ard, numai 4% sunt depozitate.

La Bozen (Bolzano) funcţionează una dintre cele mai moderne centrale energetice din lume, pe baza arderii deşeurilor.


Centrala termică/electrică de la Bolzano, cu ardere de deşeuri menajere alimentare/organice – schema de funcţionare

Centrala consumă 130.000 de tone de deşeuri combustibile pe an (deci mai vin şi de la vecini!), producând 32 Megawatt de căldură şi 15 Megawatt electricitate. Multă lume îşi pune problema emisiilor unei asemenea centrale de ardere a gunoaielor.

În Tirolul de Sud italian puteţi dormi liniştiţi, respirând aer curat de munte şi visând la Alpii dimprejur: emisiile de dioxină ale centralei descrise sunt abia de 1% din norma legală, cele de azot de 15% din limita impusă, iar particulele de 8%. Ce iese pe coş? Dioxid de carbon şi vapori de apă. Şi de aici scenariul vi se pare acum cunoscut, cred: dioxidul de carbon se poate filtra şi capta, hidrogenul poate fi produs cu energia electrică oferită de grupul turbina-generator, spijinit de unităţi fotovoltaice (ferească Dumnezeu să mutileze cineva acel peisaj magnific cu mori de vânt, chiar dacă vântul bate bine pe acolo). Şi iar ajungem la metanol, bun la încălzire, bun pentru maşini. Plasarea unei staţii de biogaz lângă o asemenea centrală oferă avantajul unei surse suplimentare de metanol, obţinut prin sinteză din biometanul produs şi dirijat spre un rezervor comun.  

Trăiesc cu speranţa să văd asemenea minunăţii şi prin văile semeţilor noştri Carpaţi!

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

55 Comentarii

Constantine Constantine
19.01.2020, 09:22:56

La noi se va putea doar cind vor dispare politicienii hrapareti si cei care se afla in spatele lor, adica baietii destepti. Toti asteapta ca 20 de milioane de oameni sa le sorteze gunoaiele (lifturile din blocuri vor deveni principala pista pentru plimbatul gunoaielor) ca dupa procesarea lor , drept rasplata sa vezi cum baietii destepti umfla kilowatul cum vor muschii lor iar facturile se vor umfla si ele.Statul trebuie sa se implice si sa gasesca solutii, atit logistice cit si financiare, de a stimula sortarea gunoiului menajer, altfel chiar daca legea il va obliga pe cetatean sa sorteze gunoiul, acesta nu va face acest lucru.Doar traim in capitalism unde totul se plateste.

+3 (5 voturi)
defu gabi
19.01.2020, 09:59:58

Nu fac apologia sist. ceausist. Dar pe vremea lui Ceasca, reciclarea era impulsionata financiar, materialele refolosibile fiind cumparate (la pret de materie prima) de la cetateni. Hartia, plasticul, metalul, sticlele (in special) etc. erau preponderent vandute de elevi, pentru bani de buzunar in vacanta... Azi ti se impune sa reciclezi exclusiv pe cheltuiala ta iar smecherii iti vind inapoi materialele "reciclate", umplandu-se doar ei de bani. Inainte era mai multa corectitudine... Industria primeste materie gata semi-sortata gratis dar produsele finite nu sunt mai ieftine... Inainte investea bani in materie prima... Mi se pare o forma de inselaciune...

+3 (9 voturi)
Iulian Arion
19.01.2020, 09:43:25

"generatoare eoliene şi staţii fotovoltaice" 1. Sunt cele mai poluante forme de producere a energiei electrice. Poluarea ramane in China. Atat slamurile, solutiile extrem de toxice rezultate din electroliza necesara obtinerii cristatelor semiconductoare, cat si deseurile metalurgiei obtinerii Niobdiumului pentru generatoarele eoliene. Daca avem o planeta de rezerva, sa continue poluarea oceanului planetar de catre China. Dar nu avem o planeta de rezerva! Pentru ca sunt profund nerentabile economic, in Romania sunt subventionate prin asa zisele certificate verzi. Aceasta energie nu este verde, ma rog, ca toxicitate este ca verdele de Paris. Energia fotovoltaica este subventionata cu peste 500%, iar energia eoliana cu peste 240%. 2. Au bilant energetic subunitar: consumul energetic de producere a lor este mai mare decat energia pe care o vor produce pe durata de viata (exploatare). Acesta este si motivul pentru care pretul energiei electrice creste continuu. 3. Necesita mari investitii in racordarea la sistemul energetic national, scumpind astfel energia. Din cauza fluctuatiilor, vantul nebatand constant ci in rafale, se produc fluctuatii de tensiune. Uzeaza prematur transformatoarele. Costurile se regasesc in factura! 4.Produc supratensiuni perturbatoare in sistem distrugandu-ne aparatele electrocasnice. Puteti verifica!

+3 (9 voturi)
Iulian Arion
19.01.2020, 09:47:32

In Romania se colecteaza selectiv. Dimineata sunt aruncate toate in aceasi duba colectoare. Ministerul mediului refuza sa verifice procesarea acestor gunoaie. Ministerul mediului foloseste taxele de mediu pentru a stimula importurile de electrocasnice. Ministerul mediului refuza sa impadureasca. Toate "solutiile" savantilor ocolesc impaduririle. Multa nestiinta, multa ignoranta in protectia mediului.

+8 (10 voturi)
Iulian Arion
19.01.2020, 09:54:47

Toate centralele eoliene si instalatiile fotovoltaice trebuie decuplate de la Sistemul Energetic National. Energia fluctuanta a acestora sa fie folosita pentru acumulari in lacuri, prin pompaj. Cand produc energie, sa o consume alimentand pompele care sa traga apa din Dunare intr-un lac. Cand e nevoie de energie in sistem sa goleasca lacul prin trecerea apei prin turbinele generatoarelor hidroelectrice. Se mai pot studia si alte solutii: producerea de hidrogen prin electroliza. Arderea apoi a hidrogenului pentru propulsia locomotivele, camioanelor, avioanelor, vapoarelor etc. In momentul actual, toata afacerea energiei fotovoltaice, microhidrocentralelor si generatoarelor eoliene este o practica de tip mafiot, in care coruperea politicienilor si a savantilor ocupa un loc central. Ambele categorii de paraziti s-au pus in slujba crimei organizate.

+3 (7 voturi)

Vezi toate comentariile (55)

Modifică Setările