Test Drive Ford Kuga 2.0 EcoBlue mHEV

Când m-am întâlnit cu noul Ford Kuga... mi-a fugit gândul la una din spusele lui Henry Ford, părintele companiei: ”Un client poate comanda maşina în orice culoare doreşte, atât timp cât este neagră”.

Ford avea nevoie de un SUV nou în segmentul compact. A doua generaţie Kuga, lansată în 2012, începuse să-şi arate vârsta. Ford s-a mobilizat şi ne-a prezentat anul trecut o nouă generaţie Ford Kuga. A urmat o conferinţă de presă online în perioada stării de urgenţă, şi în clipa în care condiţiile au permis, ne-am întâlnit cu noul model.

Ford are un talent fabulos în a crea caroserii atemporale, vezi Mustang, GT40, Bronco... lucru valabil şi pentru toate declinările de-a lungul timpului, dar acelaşi talent fabulos îl are şi în a desena caroserii care nu au niciun impact asupra ritmului cardiac. În a doua categorie regăsim multe din modelele de volum Ford de-a lungul istoriei. 

Primele imagini nu prea m-au convins, dar am renunţat să mai judec o maşină de volum din perspectiva designului. În plus, la primul contact cu maşina am descoperit că este mult mai carismatică în persoană decât în nişte fotografii.

Recunosc, obişnuit în ultima vreme cu atât de mult sclipici la noile modele, o caroserie curată, fără a fi încărcată de ornamente inutile... m-a luat prin surprindere. Un alt şoc, tot pozitiv, l-am avut în clipa în care am privit roţile – jante de 17 inch echipate cu pneuri 225/65. Cu alte cuvinte un talon suficient de generos şi firesc pentru un astfel de model. Rămas puţin fără cuvinte de acest exerciţiu de normalitate, am urcat la volan.

Un interior care ar fi aprobat de Henry Ford

Mai în glumă, mai în serios, la cât negru am găsit la interior, sigur părintele companiei ar fi mândru. În altă ordine de idei, Kuga oferă un interior sobru, şi chiar dacă de pe versiunea testată au lipsit opţionale precum tabloul de bord LCD de 12.3 inch, nu prea i-am simţit lipsa.

Testul complet, cu impresii de conducere şi galerie foto poate fi citit pe ADEVARUL AUTO.