Restaurante noi în Bucureşti

FOTO Arhivă

Iată ce s-a mai deschis în Bucureşti de la ultimul articol pe care l-am scris la sfârşitul primăverii despre noile restaurante:

NOUA este, probabil, cea mai notabilă apariţie pe piaţa restaurantelor din Bucureşti. Şi din România, fără îndoială. Restaurantul lui Alex Petricean după ce a plecat de la MAIZE tocmai ca să şi-l deschida pe acesta. Noua Bucătărie Românească Fină, al cărei cel mai ilustru reprezentant este Chef Petricean. Locul întâi în Lista Restocracy a celor mai bune restaurante din Bucureşti, nu în ultimul rând datorită şi unor servicii distinctive. Am apreciat foarte tare – şi asta i-a pus în top – că preţurile sunt rezonabile şi că porţiile nu sunt microscopice. În Popa Nan, în locul unui mic restaurant cochet la vremea lui, The Vine Bistro.

Altă apariţie, îndelung aşteptată, a fost KANE. Deschis în septembrie, într-o casă cunoscută a Bucureştiului vechi, la Piaţa Rosetti. Spectaculos amenajat. Au un chef tânăr, puţin cunoscut, dar care va ajunge departe şi în scurt timp. Noua Bucătărie Românească Fină şi aici, multă creativitate, de la reţete la aşezarea în farfurie. Serviciul, la fel, excelent, cu nişte chelneri foarte tineri, fără, sau cu puţină experienţă anterioară. Preţurile mari, pentru că porţiile sunt minuscule şi trebuie să-ţi iei câte două din fiecare dacă nu vrei să ieşi nemâncat de acolo.

ROST e un restaurant care merge în aceeaşi direcţie cu KANE şi cu NOUA. Totuşi, îi va lua foarte mult să le ajungă din urmă. Şi ca timp, şi ca efort, şi ca servicii şi ca multe altele. Tot un chef tânăr şi ambiţios, tot Noua Bucătărie Românească. O bucătărie creativă, însă nu şi fină. Deschis în septembrie în Primăverii, într-o vilă luxoasă, cu o gradină spectaculoasă, unde au fost înainte două restaurante bune şi unul prost. Are şanse să ajungă departe, dacă vor şti ce să facă…

Dragomir Niculescu, la fel, un restaurant cu Noua Bucătărie Românească, deschis în Calea Victoriei în iulie, vizavi de Magazinul Muzica. Bucătărie creativă, dar nu fine dining. Foarte frumos şi acesta, investiţie consistentă, cred că va avea succes, fiind într-o zonă turistică.

La Pescaderia by Alioli e un restaurant de peşte şi fructe de mare, după modelul de mare succes al pescăriilor apărute în ultimii ani, în care îţi alegi peştele direct din galantar şi ţi-l gătesc în faţa ta. Ei îl aduc direct de la Piaţa de Peşte din Valencia, abia scos din mare. August, în Pipera. Au venit cu câteva inovaţii, printre care preţurile fixe la gătit.

Aizkora Gastrobar e un restaurant spaniol cu mâncare bună şi cu servicii remarcabile, deschis pe Calea Dorobantilor, aproape de ASE. Bucătărie hispano-bască contemporană, cu câteva accente de creativitate. Preţuri decente, primitor, tineresc, merită o vizită.

Abia deschis, în octombrie, al doilea restaurant al celor faimoşi pentru micii lor, La Cocoşatu (Clucerului). Bucătărie românească tradiţională, la fel ca şi în Băneasa, însă aici e un restaurant frumos, bine amenajat, curat, cu servicii bune. Preţurile, în special, sunt mici pentru aceasta zonă înstărită a Bucureştiului.

Un restaurant mare, bine amenajat, cu o terasă spectaculoasă în Piaţa Alba Iulia, chiar în rond, august. Arogant by Loka, bucătărie italiană clasică, destul de bine făcută şi prezentată. Probabil cel mai bine construit într-o zonă în care nu găseşti ceva pentru care să vrei să te întorci neapărat.

S-a redeschis restaurantul de la Clubul Ţăranului, în Monetariei. Dar mulţi au avut o surpriză de proporţii să găsească La Mama Clubul Ţăranului acolo, adică ceva destul de diferit faţă de ceea ce le intrase în obişnuinţă. Apariţia a provocat multe reactii adverse, să vedem cum le va face faţă. Bucătărie urbană românească. Din august încoace.

În Centrul Vechi, în august, apare Le Bab. S-a lipit de Caru cu Bere. Un restaurant minimalist cu specific oriental modern, copia (sau franciza) unui concept în voga la Londra. Emancipat, făcut exclusiv pentru noile generaţii, tradiţionaliştii se vor simţi stingheri acolo, nepotriviţi în peisaj.

Acum câteva zile s-a deschis Dabeef în Agora Floreasca, în locul lui Yasou. Tot al lor este, adică al celor care au şi Osho în Primăverii. Specific multicuisine, preponderent steakhouse, au câteva feluri din diverse bucătării mari, cunoscute. Mâncarea destul de bună, amenajat mult mai inspirat şi mai bine de data aceasta, se pare că au învăţat lecţia.

Tot în zonă, tot un steakhouse, dar de data aceasta unul minuscul. În Piaţa Floreasca, vizavi de fostul Madame Pogany. Au o minibăcănie cu carnuri din Spania, vită şi porc, salamuri. Meniul e simplu, însă mâncarea e pregătită cu grijă, carnea bună şi ceva mai ieftină decât la alte steakhouses. E foarte mic, au vreo trei mese. CAU, deschis în vară.

Trattoria Verdi Victoriei e ceea ce-i spune numele. Bucătărie italiană populară, dar şi multicuisine, pentru că se adresează precis miliardelor de corporatişti din zonă, şi încearcă să le dea ce cred ei că se vinde mai bine. În locul lui Osteria Gioia, deschis în iulie. E o cantină bună, pentru cei din zonă sau în trecere.

CPWHF, la fel de original şi de urban ca numele, clientela adecvată conceptului. Cafenea şi bistrou neo-boem, noua generaţie de mini-localuri hipster. CPWHF înseamnă Coffee Place With Honest Food. August, într-un garaj de la Piaţa Charles de Gaulle.

Politică & Delicaţeturi e un alt restaurant mare al lui Mircea Dinescu, deschis la Hala Traian de câteva zile. Bucătăria lui romanească reinterpretată pe ici, pe colo, pornind de la cea tradiţională, ţărănească. Cine a fost la Lacrimi şi Sfinţi îşi poate imagina ceva asemanator în farfurie.

AltFel, bucătărie urbană, mic bistrou de breakfast all-day, preponderent hamburgeri şi clătite. Un concept la moda în Occident, să vedem cum va prinde la noi, unde mâncatul dimineaţa în oraş e o noutate. Iunie, la Piaţa Dorobanţilor, pe una dintre străduţe.

The Mark e o braserie şi restaurant cu autoservire la parterul unei imense clădiri noi şi ultramoderne de birouri de la Gara de Nord. Mare e şi el. E de ţinut minte, pentru că sunt puţine restaurante serioase în zonă. Mâncarea e destul de bună, serviciul eficient. Bine amenajat. În vara, şi acesta.

Costelaria (Barbu Vacarescu) e un restaurant de coaste… Unii cunosc Costelaria din Palatul Bragadiru, şi le e uşor să-şi imagineze ceva similar pe Barbu Vacarescu, chiar unde începe Lacul Tei. Însă acesta nu într-un palat, ci la parterul unei anodine clădiri de birouri. Cei care mănâncă astfel de cărnuri l-or găsi interesant. Deschis tot în vară.

Forever Young, restaurant & club, multicuisine, deschis într-un colţ mai puţin circulat al Centrului Vechi, unde Calea Victoriei se varsă în Dâmboviţa. Mâncare destul de bună, însă prea cuminte totul acolo, după părerea noastră.

Enjoy e o ciudăţenie de restaurant libanez, deschis în august vizavi de ASE-ul de pe Calea Dorobanţilor. Nu înţeleg de ce nu l-au lăsat cafenea, pur şi simplu. Pentru că asta este, restaurant în niciun caz. Oricum, merită citit ce am scris despre ei.

Artemis e restaurantul unui nou mic hotel grecesc de pe Eminescu – de aici numele. Însă nu e şi el grecesc, e ceva multicuisine. Mâncarea destul de banală, şi nici ambianţa nu e cine ştie ce, aşa că poate să fie privit doar ca local de proximitate. În ciuda descrierii bombastice pe care şi-au făcut-o pe site.

În iunie am învăţat un cuvânt nou. Un regionalism, e drept, coclinta fiind un fel de turtă umplută cu diverse, ceva asemănător pizzei. Cred că cineva şi-a asumat un risc deschizând chiar în centru, în Piaţa Victoriei, un restaurant destinat exclusiv acestor mâncăruri destul de rudimentare, în fond: Coclinta Brasserie la Cucu. Nu sunt rele, te poţi sătura cu ele la un prânz, însă mi-e greu să-mi imaginez pe cineva venind din alt cartier doar pentru a se delecta cu coclinte.

O oarecare noutate este să vezi un mic bistrou fast-food destinat exclusiv chiftelutelor cu sos. A apărut pe Calea Dorobanţilor, între Perla şi ASE, vizavi de Nicolai. Şi i-au spus Balls., ca în americană. Mai interesantă decât mâncarea pare să fie ambianţa, fiindcă s-au poziţionat de la început ca un bistrou boem, cu o clientelă distinctă, aparent din anturajul întemeietorilor.

Si câteva restaurante noi la care încă nu am ajuns:

Ieri s-a deschis Pippo’s. Pe strada Paris, aproape de Piaţa Victoriei, în locul lui Randevu Bistro. Pippo e un bucătar italian aciuit de multă vreme prin Bucureşti. A lucrat în niste restaurante cunoscute, apoi şi-a făcut restaurantul lui în Cartierul Francez, unde acum e NADASAN.

Blid – locantă românească. E ceva foarte interesant, deschis de câteva zile. Bucătăria românească studiată şi documentată temeinic de un jurnalist pasionat.

Pazzo e o pizzerie, şi probabil încă vreo câteva mâncăruri italieneşti, deschis de către turcul care a avut Vacamuuu şi l-a vândut. Sunt pe Calea Floreasca, chiar vizavi de Promenada Mall, în locul unui defunct City Grill.

Zaar, un restaurant mare în Parcul Herastrau, faţă în faţă cu Isoletta, unde a fost un mare restaurant turcesc. Multicuisine, deschis doar seara.

Casa Boierilor pare să fie un restaurant de petreceri pentru o anumită clientelă distinctivă, aşa cum te duce gândul când te uiţi la pozele de pe site-ul lor. Pe Popa Nan, lipit de NOUA, în casa cu o foarte frumoasă curte, în care au fost mai multe restaurante de-a lungul vremurilor. Bucătărie românească tradiţională, desigur...

Exclusive Zone de pe Paris, aproape de Piaţa Dorobanţilor. Nu e un restaurant, ci un luxos champagne and cigar lounge, deschis în septembrie.

Foarte interesantă este şi cafeneaua cu galerie de artă, sau galeria de artă cu cafenea, cum vreti sa o luati, deschisă în Centrul vechi lângă Biserica Zlătari, vizavi de magazinul Victoria. Cafe-bar cu ceva snacks şi deserturi, merita vizitat. Uitati-vă după Gold Bar Cafe.

SushiRoom apare ca restaurant nou pe site pentru că s-a mutat din Piaţa Dorobanţilor înapoi în centru, pe Episcopiei, vizavi de Atheneul Roman. Sushi, bucătărie japoneză şi asiatică, unul dintre cele mai bune din oraş.

Courtyard Bucharest Floreasca, un hotel din grupul Marriott, s-a deschis în Pipera de câteva zile, vizavi de Promenada Mall, şi am auzit că au un restaurant bun acolo – Solt Dining. O să ajung în curând.

Şi să termin cu un mare restaurant care îşi face încălzirea să intre în viaţa bucureştenilor foarte curând: Gabbiano din Piaţa Floreasca, în locul lui Madame Pogany. Mă tot uit pe geam şi văd cum se lucrează de zor, investiţia e consistentă, se pare că va fi ceva foarte interesant. E al celor care au Potcoava din Giuleşti şi încă unul sau altele două...