Părinţi

articolul anterior articolul urmator

VIDEO Capcanele copilăriei: cum sunt pregătite, de la vârste fragede, viitoarele paciente ale chirurgilor esteticieni

2
23 Jan 2014 08:16:44
Autor: Oana Bâltoc
Stereotipurile de care abundă poveştile cu prinţese şi prinţi călare pe cai albi sunt exploatate la maximum de industria dedicată copiilor FOTO Shutterstock
Stereotipurile de care abundă poveştile cu prinţese şi prinţi călare pe cai albi sunt exploatate la maximum de industria dedicată copiilor FOTO Shutterstock

Lumea copilăriei e plină de pericole şi de daruri otrăvite frumos împachetate, pe care părinţii sunt înclinaţi să le considere momente de răsfăţ nevinovat pentru micuţele lor.


Stereotipurile de care abundă poveştile cu prinţese şi prinţi călare pe cai albi sunt exploatate la maximum de industria dedicată copiilor, iar adulţii sunt primii care se lasă ademeniţi de aparentele finaluri fericite promise de cei care caută profitul cu orice preţ. Nu mai departe de sfâşitul săptămânii trecute, Apple iTunes a retras peste noapte o aplicaţie dedicată fetiţelor, după ce a primit peste 4.000 de reacţii negative din partea părinţilor, şi nu numai, la scurt timp după ce jocul a fost lansat.

Aplicaţia intitulată “Chirurgie plastică & Doctori esteticieni & Spitalul de Chirurgie plastică pentru Barbie” le învăţa pe copile ce presupune liposucţia şi le încuraja să o aplice unei “fete ghinioniste, atât de grasă încât nicio dietă nu o mai poate ajuta”. Mai departe, fetiţele intrau în pielea chirurgilor plasticieni, nu înainte de a li se explica faptul că, în clinica virtuală, pacienta poate beneficia de o liposucţie care o va face suplă şi frumoasă, după ce i se vor face mici tăieturi în zonele cu probleme pentru a extrage surplusul de grăsime.  

Nu este singura aplicaţie de acest gen disponibilă pe iTunes, iar criticile adulţilor care au aflat despre aceste jocuri dedicate fetiţelor sunt extrem de dure. Mulţi consideră că aceasta este, de fapt, o modalitate de a pregăti de la vârste fragede pacientele de mâine, tinere dornice de corecturi estetice, care vor face coadă la cabinetele chirurgilor plasticieni.

În lipsa unui sistem de valori autentic, a unor repere interne solide, viitoarea adolescentă şi femeie va prelua şi consuma necritic mesajele din exterior şi tendinţele de moment ale societăţii, iar acestea, după cum ne învaţă realitatea, pun foarte mult accentul pe latura fizică şi obiectuală a realităţii, explică psihologul Ionuţ Ghiugan. "Astfel de persoane vor căuta fericirea în exterior, într-o relaţie de dependenţă cu lumea obiectelor şi a vestimentaţiei, şi vor fi tot timpul în căutarea unor modele pe care să le copieze. Din punct de vedere al vieţii de relaţie, acest tip de persoane nu vor reuşi să se implice autentic într-o relaţie, fiind centrate în mod egocentric şi narcisist pe propria persoană şi pe propriile nevoi. Menţinerea acestui comportament produce fixarea pe propriul fizic ca resursă principală a succesului şi reuşitei personale, iar în timp, pe măsură ce calităţile fizice sunt estompate, eul persoanei  va trăi intens anxietatea şi insatisfacţia unei vieţi lipsite de sens", în opinia specialistului. 

Experienţa regală de 1.200 de euro

Un alt exemplu recent că ce-i prea mult are şanse să işte probleme peste ani, când fetiţele de astăzi vor creşte, este buticul Disney care s-a lansat înainte de Crăciun în exclusivistul magazin Harrods din Londra. Intitulat “Bibbidi Bobbidi”, după refrenul cântecului interpretat de zâna cea bună în filmul de animaţie Cenuşăreasa, magazinul este dedicat fetiţelor care visează se devină prinţese pentru câteva ore. Şi ce copil nu-şi doreşte să intre în pielea personajului preferat de desene animate? Pentru sume care încep de la 120 de euro şi ajung la 1.200 de euro, Experienţa Regală include un întreg scenariu, cu zână bună pe post de însoţitoare, machiaj, manichiură, vizita în “castel”, o rochiţă, pantofi cu sclipici, o tiară şi o fotografie înrămată, drept mărturie a timpului petrecut pe tărâmul minunat al poveştilor, unde totul este posibil. Părinţi cu bani sau cu venituri medii stau şi două săptămâni pe lista de aşteptare pentru a prinde o programare la buticul Disney, iar micile prinţese nu vor decât să se reîntoarcă în locul de basm, fără să ştie că visatul cu ochii deschişi costă bani buni în lumea reală.


Eroinele Disney, modele negative

Psihologul Ionuţ Ghiugan subliniază că imaginea de prinţesă este adânc înrădăcinată în mintea copiilor, aceasta “fiind parte din universul primilor ani ai vieţii, un rol important în formarea acesteia având expunerea copiilor la desene animate şi poveşti, în care aceste personaje ocupă un rol central”.

În anumite perioade ale dezvoltării, identificarea cu astfel de personaje este absolut normală, consideră psihoterapeutul, tocmai pentru că fac parte dintr-o etapa importantă a formării identităţii feminine. "Faptul că micuţele vor dori hainele şi pantofii cu toc ai mamei nu trebuie să ne îngrijoreze, fiind comportamente normale legate de stabilirea propriei identităţi în raport cu ambii părinţi. Ce trebuie să ne îngrijoreze este menţinerea nevoii de atenţie, de admiraţie şi centrarea pe eul fizic în următoarele etape ale dezvoltării, această fixare având ca rezultat structurarea unei anumite personalităţi", atrage atenţia Ionuţ Ghiugan.

Reabilitarea prinţesei

La rândul său, psihologul american Jennifer L. Hardstein explică în cartea „Reabilitarea Prinţesei: Un ghid pentru a creşte fetiţe puternice şi independente, care îşi pot crea propria lor poveste cu final fericit", de ce poveştile cu prinţese şi feţi-frumoşi pot influenţa negativ evoluţia fetiţelor. Specialistul spune că superficialitatea copiilor din ziua de azi nu este determinată doar de ceea ce învaţă de la televizor, din ziare sau din ce descoperă pe internet, ci lucrurile încep să se strice încă din momentul în care părinţii le citesc poveştile cu care au crescut la rândul lor, în care eroinele de basm, de la Albă ca Zăpada până la Cenuşăreasa sau Frumoasa din Pădurea Adormită promovează, ce-i drept, într-un mod minunat, concepţia că dacă o fată arată bine şi are haine frumoase va fi suficient pentru a găsi dragostea perfectă, dar şi că va fi iubită de toată lumea.

Hardstein mai spune că de la vârsta de doi ani, moment în care fetiţele încep să-şi dorească să se costumeze în eroine de poveste, micuţele încep să-şi contureze un set de valori bazat pe idei nerealiste, care le poate afecta stima de sine atunci când vor creşte, fenomen botezat de psihologul american „sindromul prinţesei".

Fără păpuşi Barbie şi zeci de haine roz

Din moment ce părinţii sunt primii care modelează felul de a gândi al copilului, de a simţi şi de a-şi exprima nevoile şi emoţiile, psihologul Ionuţ Ghiugan atrage atenţia că adulţii sunt datori „să cenzureze sau să permită prezenţa unui anumit tip de comportament“. De asemenea, părinţii validează, cel mai adesea fără să realizeze, un comportament de tip consumerist al copilului, prin lipsa de reacţie sau, dimpotrivă, prin încurajarea acestuia şi, indirect, prin propriul lui comportament bazat pe  caracteristici de consum. “Copiii copiază nevoile şi atitudinele părintelui fără critică, deoarece nu au format un sistem propriu de referinţă. Prin repetiţie şi imitare, normele sunt interiorizate şi, mai târziu, vor fi asumate ca fiind proprii de viitorul adult”, consideră Ghiugan.

Un părinte trebuie să fie receptiv la nevoile emoţionale ale copilului şi să construiască pentru acesta un mediu de formare potrivit  cu etapa sa de vârstă şi dezvoltare, conform psihologului. 

Încă de la început este important ca adultul să fie atent şi responsabil cu privire la alegerea jucăriilor şi hainelor pe care copilul le doreşte, la desenele animate şi poveştile pe care acesta le urmăreste sau pe care i le citeşte. Astfel, părintele va forma un consumator educat, care va şti să filtreze mesajele transmise de societate şi media prin propriul sistem de gândire. Este foarte important să încurajăm copilul să vorbească despre ceea ce vede şi simte, să înveţe să pună întrebări şi să valideze lucrurile pozitve şi valoroase, punând astfel bazele unei imagine de sine autentice şi reale.

Una dintre cele mai înfocate militante pentru schimbarea modelului cultural al prinţesei, adânc înrădăcinat în mintea fetiţelor, este scriitoarea Peggy Orenstein, care critică aspru, în cartea „Cenuşăreasa mi-a mâncat fetiţa“, invazia de prinţese Disney preocupate de găsirea iubirii şi a păpuşilor de tip Barbie suprasexualizate, dotate cu truse de machiaj, pantofi cu toc şi fuste mini, adevărate stereotipuri ale imaginii feminine din zilele noastre. Aceasta îndeamnă părinţii să nu cadă în capcana societăţii consumeriste şi să nu-şi influenţeze fetele să poarte, la vârste mici, numai roz, să nu le ofere din proprie iniţiativă truse de machiaj şi să le explice că prinţesele au şi alte calităţi decât frumuseţea, rochiile superbe şi abilitatea de a descoperi un bărbat care să le facă fericite până la adânci bătrâneţi. 


Citeşte şi:

Copiii mici care ţipă şi lovesc pot da vina pe familie: agresivitatea explicată prin factori genetici, nu doar de mediu

Tu ce note primeşti pe temele copilului?

Copilul lăudat nu face faţă presiunii

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Adrian Oneness
23.01.2014, 09:09:53

Va multumesc din suflet pentru astfel de materiale educative, semnale de alarma..Continuati tot asa, expunand adevarul fara teama.. Chiar va sugerez ca in cazul articolului de fata sa veniti si cu solutii, de genul celor propuse de Dalai Lama de exemplu, care sugereza cautarea interioara, meditatia, yoga ca discipline peste tot pe glob. Sau ati putea vorbi despre educatia alternativa, despre Montessori, Waldorf etc..Multumim din nou, multa inspiratie...

+2 (2 voturi)
Kiki Boh
23.01.2014, 13:12:32

Un articol destul de bun dar nu complet. Nu se pot baga in capul parintilor idei atat de ferme. Conduita unui om depinde de foarte multi factori: depinde de comportamentul parintilor, de anturajul in care ei ajung, de ambientul scolar, de anumite caracteristici care s-au dovedit a fi genetice. Un exemplu contra studiilor si ideilor exprimate ina rticol sunt chiar eu: cunosc toate povestile cu printese pentru ca bunica mea a fost educatoare, am avut parinti cu idei “comuniste”, am frecventat scoli in care am intalnit de toate si am avut si anturaje bune dar si anturaje mai ciudate... Toate astea, datorita personalitatii mele, in ciuda principiilor impuse de parintii mei si de scoala sau anturaje m-au dus doar la a fi o fata simpla, ambitioasa, fara arfe si figuri sau complexe privind fizicul meu sau posibilitatile materiale. Bineinteles recomand parintilor sa stea foarte atenti la comportamentul care il au fata de copii pentru ca nu toti au un caracter tare si orice mic gest, joc cumparat sau cuvant spus pot marca pe viata in bine sau in rau in functie de caracter si destind copilul vostru.

+2 (2 voturi)