Cum vor deveni copiii „monştri egoişti”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Micuţii de astăzi sunt adulţii stresaţi de mâine, lipsiţi de empatie şi altruism, consecinţa societăţii moderne
Micuţii de astăzi sunt adulţii stresaţi de mâine, lipsiţi de empatie şi altruism, consecinţa societăţii moderne

Societatea consumeristă - cu toate obiceiurile sale, în special televiziunea şi shoppingul - transformă copiii în creaturi egoiste, imorale, fără empatie, potrivit psihologului britanic Graham Music.

Altruismul instinctiv şi empatia sunt distruse de cerinţele societăţii moderne consumeriste. Este cauza principală pentru care copiii viitorului vor deveni nişte egoişti fără cauză, după cum susţine o nouă teză. Teoria aparţine psihologului Graham Music şi este enunţată în noua sa carte, „The Good Life: Wellbeing and the New Science of Altruism, Selfishness and Immorality” („Viaţa bună: bunăstarea şi noua ştiinţă a altruismului, egoismului şi imortalităţii”). Potrivit acestuia, societatea consumeristă, cu toate obiceiurile implicate, transformă copiii în nişte creaturi egoiste, imorale, fără nicio doză de empatie. Copiii de astăzi devin adulţii stresaţi de mâine, al căror potenţial altruist şi uman este sufocat de lăcomie şi anxietate.

Cartea, care va fi lansată la finalul lunii, sugerează că schimbările sociale şi direcţionarea către o societate şi mai inegală ne transformă în nişte oameni „fără inimă şi răi”, în măsura în care ne naştem cu aptitudini înclinate către bine.

Divertismentul, sursă de agresivitate

„Pierdem empatia şi compasiunea când vine vorba de ceilalţi oameni din societatea noastră”, a declarat psihologul Graham Music pentru „The Guardian”. „Sunt atâtea dovezi că viteza cu care ne trăim viaţa şi anxietatea care rezultă de aici au un impact enorm asupra felului în care ajungem să ne comportăm cu ceilalţi. Cunoaştem anecdota. Este o lume în care fiecare este pentru el, aşa că are sens să fii stresat şi vigilent ca să poţi face faţă. Tocmai din acest stres rezultă aceste schimbări fundamentale în comportamentul nostru. Li se adaugă rezultate slabe în celelalte domenii, de la sănătate, speranţă de viaţă şi fericire”, adaugă acesta.

Cercetările realizate în ultimii ani confirmă teoria psihologului. Un studiu recent demonstra că adolescenţii expuşi la violenţele difuzate la televizor (inclusiv scene cu judecăţi vicioase ale oamenilor) devin persoane agresive. Graham oferă ca exemplu tipul de răutate practicată chiar şi în emisiuni de divertisment precum „X Factor” sau „Britain's Got Talent”.

În acelaşi timp, teoriile potrivit cărora oamenii cu tendinţe egoiste se nasc ca atare sunt respinse din start, cel puţin de către Music. Acesta oferă ca exemplu o serie de experimente realizate la Institutul Max Planck din Germania, unde un grup de bebeluşi, în vârstă de 15 luni, au fost aduşi într-o cameră cu adulţi care mimau că au nevoie de ajutor. „Există o nevoie instinctuală în noi de a ajuta. Copiii ajută cu dragoste, au parte de o recompensă intrisecă din simplul act, până încep să fie premiaţi pentru ajutorul oferit. Grupul copiilor recompensaţi extrinsec – cu o jucărie – şi-au pierdut repede interesul. Cei care nu au primit nimic şi care nu ştiau că ceilalţi primesc au continuat să ajute, fără niciun alt imbold decât cel interior”, argumentează Music teoria sa.

image

Secretul fericirii tinerilor: să-şi cumpere haine şi gadget-uri

Alte studii citate de acesta arată că bebeluşii sunt mai fericiţi atunci când oferă dulciuri decât în momentele în care primesc. Chiar şi când vine vorba de o categorie de vârstă mai mare, există dovezi clare că bunătatea nu înseamnă doar a oferi, ci şi a primi. Adolescenţii rugaţi să facă o faptă bună au raportat un nivel al depresiei mai mic decât cei care nu au făcut nimic.

„Am evoluat să fim de ajutor, fără nicio recompensă implicată. Nu ne face fericiţi şi ceva fundamental se pierde când suntem premiaţi pentru un anumit comportament. Toţi ştim asta, dar am pierdut din vedere, fiind sufocaţi de patosul consumerist, insistăm că avem nevoie de un iPhone sau o bucătărie nouă ca să fim fericiţi”, spune specialistul.

Bunăstarea nu se cumpără, iar stresul zilnic la care oamenii se supun îi menţine într-o stare de nepăsare. Cartea mai oferă exemplul unui experiment social din 1973, când un grup de studenţi la teologie au fost rugaţi să vorbească despre parabola bunului samaritean. Unei jumătăţi din grup i-a revenit îndeplinirea imediată a sarcinii, în timp ce cealaltă jumătate a primit timp în care să se pregătească. Când au părăsit camera, toţi studenţii au trecut pe lângă un om care avea nevoie de ajutor (un actor deghizat, implicat în experiment). Cei care urmau să vorbească imediat, au trecut pe lângă acesta, fără să oprească, iar ceilalţi s-au oprit să ajute.

„Viteza cu care trăim are un impact direct asupra altruismului. Acest lucru se întâmplă şi în şcoli, văd în copiii care vin la mine. Am lucrat cu mulţi tineri traumatizaţi, care, la începutul terapiei, erau foarte interesaţi să aibă cele mai bune lucruri: de la haine la gadget-uri”, explică Graham Music.

Empatia se învaţă

Psihologul Mihai Copăceanu, blogger adevarul.ro, nu este de acord, în principiu, cu absolutizările de acest gen. „Orice absolutizare este greşită, iar explicaţia «oamenii se nasc buni, dar societatea îi face răi» este una pe cât de simplă, pe atât de banală şi nedreaptă. Nu există un traseu liniar al dezvoltării umane. Nu avem o determinare spre ceva, avem, desigur, influenţe de diferite tipuri - de la genetică la mediul familial, la societate şi morală”, spune Copăceanu.

Educaţia îşi spune cuvântul

„Cred că empatia se poate dobândi cu atât mai mult în contraexemplul preocupărilor consumeriste şi egocentrice. Faptul că există oameni ce făptuiesc acte caritabile, ce sunt sensibili la suferinţa şi nevoinţa umană (în aceeaşi societate condamnată de unii) reprezintă argumente ce contrazic teoria psihanalistului englez”, este de părere bloggerul adevarul.ro.

„Ca psiholog, întâlnesc la cabinet destui adolescenţi care, deşi trăiesc într-o societate unde trendul îi îndeamnă spre consum, cheltuirea banilor pe bunuri şi servicii, spre orice înseamnă activităţi hedoniste, distracţii zgomotoase, petreceri nocturne, consum de alcool, droguri şi o viaţa sexuală riscantă, totuşi ei îşi păstrează echilibrul şi nu devin marginalizaţi. Educaţia primară, educaţia din  familie, formarea proprilor principii de viaţă are o însemnătate considerabilă aici. Modul în care părinţii îşi cunosc copii, le oferă încredere şi siguranţă, şi în cazuri speciale apelarea la un psiholog, poate oferi o dezvoltare reuşită chiar în această societate. Evit să fiu dramatic şi apocaliptic”, conchide Mihai Copăceanu.

Specialistul consideră că părinţii au tendinţa să le împlinească toate dorinţele materiale ale celor mici şi de a fi extrem de permisivi, uitând că educaţia nu implică „fac ce vreau”.

„Mă întristează când părinţii oferă orice bunuri materiale dar mai puţin afectivitate, timp şi dialog. Utilizarea tehnologiei moderne,a internetului, în principal a facebook-ului, devine dintr-o obişnuiţă oarecare o obsesie şi repede o dependenţă. Soluţia este o disciplină a minţii, a igienei psihice şi o disciplină a conduitei sociale şi familiate, ceea ce lipseşte din ce în ce mai mult”, este de părere bloggerul adevarul.ro.

Mamele Mileniului, obsedate de branduri

Pentru mamele născute în anii '80, rivalitatea a atins noi cote, în măsura în care acestea „sunt obsedate de branduri şi succes”, din cauza reţelelor sociale, potrivit „Sunday Times”.

image

Trei sferturi din mamele Mileniului, aşa cum sunt ele numite, petrec în jur de opt ore pe smartphone, tabletă sau laptop în fiecare zi, iar 44% din acestea sunt influenţate de reţelele sociale când vine vorba de cumpărăturile pentru copii. Două treimi fac cumpărături, în mod regulat, de pe smartphone sau tabletă, după ce văd anumite obiecte postate de alte mame pe reţele sociale precum Facebook sau Twitter.

Mai mult de atât, peste jumătate din acestea sunt influenţate de comentariile postate de alţi părinţi în acelaşi context online. Competiţia şi rivalitatea dintre aceştia se petrece la nivelul lucrurilor oferite copiilor. Au fost mame care au recunoscut, în cadrul studiului, că au simţit presiune din partea altor părinţi să-şi dea copilul la înot sau la alte sporturi, fiind văzute altfel ca un părinte rău. Brandul căruciorului sau al pantofilor bebeluşului sunt alte criterii de judecată a calităţii unui părinte astăzi.

Citeşte şi:

De ce plâng copiii noaptea? „Ca să amâne conceperea unui frăţior”

Viață de cuplu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite