Părinţii îşi transformă copiii în dependenţi de jucării: de ce ajung cei mici să se plictisescă tot mai repede de cadouri şi să nu se mai bucure de ele

Această obsesie a jucăriilor pe care alţii le au este mai mult a părintelui decât a copilului, părintele încercând să compenseze fără să-şi dea seama propriile frustrări. FOTO parenthub.com.au

Ziua Copilului este încă un moment în care micuţii primesc daruri. Însă de multe ori, jucăriile oferite de părinţi nu sunt destinate copilului lor, ci copilului interior, care încearcă să umple un gol resimţit. Un astfel de comportament le hrăneşte micuţilor din ziua de azi nevoia tot mai mare de recompense şi le fură bucuria primirii unui cadou, avertizează psihologul Gaspar Gyorgy.

Copilăria multora dintre părinţii tineri de azi, născuţi între anii 1970-1980, a însemnat mai curând lipsuri. Cei mai mulţi au avut probabil doar câteva jucării şi cărţi de colorat, nicidecum abundenţa de produse care poate fi acum întâlnită pe rafturile magazinelor. Părinţii lor încercau să compenseze lipsurile materiale oferindu-le atenţia lor. Însă dorinţa de-a avea mai multe jucării, neîmplinită la timpul ei, a rămas în acest copil din interiorul lor ca o frustrare, ca un gol, explică psihologul Gaspar Gyorgy, preşedintele Asociaţiei Multiculturale de Psihologie şi Psihoterapie. Astfel, această obsesie a jucăriilor pe care alţii le au este mai mult a părintelui decât a copilului, părintele încercând să compenseze fără să-şi dea seama propriile frustrări.

De multe ori, părinţii cumpără unele cadouri raportându-se, fără să realizeze, la ce şi-ar fi dorit ei să primească, nu la dorinţele copiilor. Psihologul Gaspar Gyorgy atrage atenţia că atunci când vor să aleagă un cadou potrivit pentru copilul lor, adulţii trebuie să fie atenţi la ce îşi doresc cu adevărat micuţii. Este foarte posibil ca ei să prefere ceva foarte diferit de cadoul la care se gândise părintele.

Cel mai simplu mod de a găsi cadoul potrivit este ca părintele să observe copilul, să-i acorde atenţie, să vadă ce şi-ar dori el, ce interese are, ce anume îl atrage. Dacă părinţii au urechile deschise să asculte, atunci vor găsi cadoul cu adevărat potrivit pentru copil şi nu pentru el, pentru părinte, nu cadourile pe care ei şi le-ar fi dorit atunci când era copil sau pentru că le vede cumpărate de alţi părinţi, spune Gaspar Gyorgy.

Prin urmare, chiar dacă părintele se uită cu mare interes la o păpuşă frumoasă şi scumpă, este foarte posibil ca micuţul să fie mai atras mai curând de o jucărie mai micuţă, aparent banală. Cu siguranţă se va bucura mai mult dacă o va primi pe aceasta, dacă părintele nu-i va influenţa alegerea.

Andreea R., mama unei fetiţe de şase ani, recunoaşte că deseori micuţa ei nu ar fi deranjată să renunţe la unele jucării de care nu mai este interesată. Aproape de fiecare dată este vorba de jucării care ei i se par foarte frumoase, de care a ajuns într-un fel să se ataşeze şi este pur şi simplu uimită de dezinteresul fetiţei. Aceste obiecte sunt de regulă păstrate în continuare, chiar dacă rămân uitate în coşul de jucării, pentru că ea este cea care nu vrea să le arunce.

Jocul alături de părinte, cel mai de preţ cadou

În goana lor după cele mai impresionante cadouri, cu ochii la ce cumpără alţi părinţi şi cu gândul la bugetul limitat la familiei, părinţii fac deseori multe greşeli în alegerea darurilor. Cu toate că acestea ar putea fi evitate foarte simplu, spune Gaspar Gyorgy:

Cele mai frecvente greşeli sunt atunci când părintele recurge la jucării sau la diverse gadgeturi fără să se focuseze pe relaţia părinte-copil. Eu am observat că, indiferent de vârstă, bucuriile reale ale copiilor sunt atunci când primesc cadouri axate pe interacţiunea directă cu adultul. De exemplu, atunci când copilul primeşte un joc, bucuria e mai mare dacă jocul e despachetat împreună cu părintele, dacă apoi încep să se joace împreună. E o greşeală când îi dăm pur şi simplu un obiect şi aşteptăm ca el să se bucure singur, fără participarea părintelui.

Prin urmare, nu contează că părinţii nu-i pot oferi copilului cea mai scumpă păpuşă. Îi pot oferi ceva mai ieftin, nu neapărat la modă, dar bucuria jocului împreună nu poate fi egalată de nimic. Dacă vor umple coşuri după coşuri cu jucării, copilul va deveni tot mai pretenţios, nu va mai fi încântat de nicio jucărie nouă, se va plictisi din ce în ce mai repede şi va cere din ce în ce mai multe lucruri, care nu-i vor oferi însă ce îşi doreşte cu adevărat: comunicarea cu părintele şi interacţiunea cu el.

De compania celor dragi lui copilul nu se va plictisi niciodată, pentru că, alături de adult, el va inventa mereu noi şi noi jocuri, scenete, poveşti, folosind fără probleme chiar şi vechile sale jucării. Cât timp imaginaţia îi va fi stimulată, copilul se va dezvolta normal, sănătos şi va fi fericit, fără să simtă lipsa jucăriilor pe care le au alţi copii. Cel mic va accepta destul de uşor alte variante ale jucăriilor pe care poate şi le doreşte, mai ieftine, dacă părintele va înţelege că nu este suficient să-i cumpere şi să-i dea o jucărie doar ca o modalitate de a câştiga mai mult timp pentru el, de a se relaxa după o zi grea la serviciu.

Consecinţele neimplicării reale a părintelui în relaţia cu copilul pot fi grave pe termen lung, pentru că un copil care creşte fiind privat de comunicarea cu adulţii de lângă el, nu se va putea integra aşa cum trebuie în societate.

Copilul se poate izola, îndepărta de părinte, poate avea chiar şi comportamente problematice. Dacă el simte că nu primeşte destulă atenţie din partea părintelui atunci când se comportă frumos, va trece la acţiuni problematice, doar ca să atragă atenţia dorită. Copilul ştie că dacă face un lucru rău, atunci părintele cu siguranţă îi va acorda atenţie. De exemplu, va face o criză de furie şi părintele va veni mai repede acasă când va afla asta. De fapt, copilul are nevoie de conectare, de atenţie din partea părintelui, precizează psiholgul Gaspar Gyorgy.

Prin urmare, cumpărând cadouri peste cadouri, părinţii nu vor obţine decât un copil veşnic nemulţumit, care nici măcar nu va mai putea să se bucure atunci când primeşte încă un obiect, deoarece gestul de a oferi ceva în dar îşi va pierde semnificaţia, fiind repetat mult prea des, nu numai la ocazii speciale.

Industria jucăriilor, afacere de 16 miliarde pe an în Europa 

În anul 2014, piaţa jucăriilor din România a depăşit 120 de milioane de euro, cu o creştere de 20% comparativ cu anul anterior, notează publicaţia online Wall-Street.ro. Creşterea se datorează în special promovării tot mai agresive a produselor pentru copii. Conform statisticilor, românii cumpără în medie jucării de 3-5 ori pe an, iar suma alocată pentru o singură comandă este de aproximativ 100 de lei. La nivel european, piaţa jucăriilor se ridică la 16 miliarde de euro anual.

În prezent, cele mai cumpărate jucării în România sunt cele care se conectează la gadget-uri, de exemplu elicopterele care sunt controlate prin telefon mobil sau tabletă. Prin urmare, interesul pentru jucăriile high-tech este tot mai mare, iar piaţa de profil este în continuă dezvoltare.