Părinţi

articolul anterior articolul urmator

Psihologii îi liniştesc pe părinţi: Sarcasmul adolescenţilor este un semn de inteligenţă

1
12 Jan 2022 17:23:32
Autor: Cristina Ene
FOTO SHUTTERSTOCK
FOTO SHUTTERSTOCK

Părinţii adolescenţilor se pot simţi biruiţi de limbajul sarcastic pe care încep aceştia să-l manifeste dar ar trebui să se bucure pentru că este un semn de inteligenţă şi de maturizare emoţională, spun la unison psihologii şi cercetătorii în neuroştiinţe, relatează BBC.

Adolescenţii care au abilitatea de a înţelege şi folosi sarcasmul sunt mai flexibili mental şi mai creativi, dovedind capacităţi sofisticate de interacţiune cu ceilalţi, spun psihologii. Totodată, este un mecanism de coping prin care pot fi gestionate stresul şi emoţiile negative. Este însă o abilitate de mare complexitate ce se dezvoltă după vârsta de cinci ani, când începe să se formeze o teorie a minţii prin care pot fi captate intenţiile din mintea celuilalt, şi la care mediul familial are o contribuţie importantă.
 
Sarcasmul este o abilitate lingvistică ce presupune un mare efort mental. Necesită cunoştinţe de gramatică, un vocabular bogat şi capacitatea de a capta indicii ale ironiei ascuţite, răutăcioasă sau umoristică, în vocea celuilalt. O componentă a acestei abilităţi mentale complexe este şi conştientizarea caracterului potrivit în context, în funcţie şi de interlocutor şi reacţiile sale. 
 
Psihologii au testat abilitatea copiilor sub cinci ani de a înţelege replicile sarcastice folosind dialoguri cu păpuşi - în primul caz, un prieten îl elogiază pe altul care nu s-a descurcat prea bine cu o pictură: „Eşti grozav”; în al doilea caz, acesta spune adevărul :„Eşti un grădinar groaznic” - şi au constatat că aceştia iau comentariile literal.
 
Sarcasmul implicat în tachinare se dezvoltă în medie în jurul vârstei de 9-10 ani şi devine tot mai sofisticat cu vârsta, odată cu progresele teoriei minţii.
 
Copiii trebuie să pună multe elemente împreună pentru a fi capabili să priceapă sarcasmul, spune Penny Pexman de la Universitatea din Calgary, psiholingvist.
 
De la înţelegerea indiciilor din cuvinte, tonalitate a vocii la aprecierea contextului şi gestionarea interacţiunii - sarcasmul este o abilitate cognitivă dar şi socială, ambele componente necesitând dezvoltare, explică specialistul adăugând şi un alt factor de mediu în ecuaţie: atmosfera din mediul familial. Copiii ai căror părinţi dau dovadă de umor în mediul familial au şanse semnificativ mai mari să capete la rândul lor această abilitate.
 
De la vârsta de patru ani copiii încep să aibă capacitatea de recunoaşte perspectiva altei persoane şi să conştientizeze că o altă persoană poate avea o convingere diferită de a sa.
 
Sarcasmul este o abilitate mentală complexă pentru că este un proces în doi paşi - ce crede cu adevărat o persoană şi ce a vrut ca interlcutorul său să înţeleagă -adică două idei potenţial opuse.
 
Adolescenţii stăpânesc de regulă aceste abilităţi şi au o mare plăcere în a le experimenta pe ceilalţi, incluzându-i pe părinţii lor.
 

O mai mare creativitate

 
Un experiment recent al psihologului Ruth Filik de la Universitatea din Nottingham a arătat că sarcasmul favorizează gândirea inovativă.
 
Participanţii au fost expuşi la scenarii ale ironiei situaţionale (studenţi obligaţi de împrejurări să-şi tipărească înscrierile la un curs pe hârtie roz), respectiv ironiei ca o critică la adresa altei persoane (când unul dintre studenţi decide să-şi tipărească înscrierea pe hârtie roz), comentariile fiind identice : „Foarte formal!”
 
Subiecţii şi-au activat reţeaua neuronală asociată mentalizării sau capacităţii de a înţelege intenţiile celuilalt dintr-un discurs cu diferite grade de ambiguitate.
 
 Totodată, scanarea creierului subiecţilor în timp ce le erau prezentate scenariile a arătat activitate crescută în centrii de procesare a limbajului dar şi în regiuni ale creierului specifice pentru umor - dovedind că necesită un efort cognitiv mai intens decât ironia simplă.
 
„Este mult mai dificil să descifrezi convingerile adevărate ale celeilalte persoane, de ce a spus ce a spus şi dacă a vrut să fie răutăcios/oasă sau amuzant/ă”, spune Filik.
 
Alţi psihologi au descoperit că sarcasmul poate fi un antrenament mental cu beneficii ce ar putea părea surprinzătoare.
 
Psihologul Li Huang de la şcoala de afaceri Insead din Fontainebleau, France, a făcut experimente alături de colegi de la Universităţile Harvard şi Columbia care au arătat că exprimarea, procesarea sau reamintirea unor comentarii sarcastice poate stimula gândirea creativă.
 
Echipa a pus subiecţi în faţa unei sarcini, „Problema Lumânării” în timp ce a cerut unui grup să-şi aducă aminte de o interacţiune sarcastică şi celuilalt să-şi reamintească de una autentică sau neutră.
 
Subiecţi trebuiau să se gândească cum să ataşeze pe un perete o lumânare astfel încât ceara să nu curgă pe jos. 
 
Rezultatele au provocat o oarecare uimire: rata de succes a celor puşi să evoce amintiri implicând discurs sarcastic s-a dublat de la 30% la 60%.
 
În plus sarcasmul ca formă de umor poate fi o modalitate eficientă de „răcorire”, de eliberare de frustrare sau stres, dar şi de îmbogăţire lingvistică a discursului şi de atenuare a unor comentarii ce pot fi jignitoare sau critice..
 
E preferabil ca adolescenţii să exerseze şi să devină abili în a apela la sarcasm pentru că este util în viaţa de zi unde majoritatea interacţiunilor presupun capacitatea de a interpreta limbajul celuilalt, sunt recomandările specialiştilor pentru părinţii care s-ar simţi neputincioşi şi biruiţi de aceste teste ale adolescenţilor.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Gica Paunescu
14.01.2022, 09:08:52

Asa zisele raspunsuri ,, obraznice'' , 'in doi peri'', denota de fapt un grad de sarcasm ridicat in randul preopinentilor nostri ( de cele mai multe ori avand varsta adolescentei ). Insemna ca nu este totul pierdut, nu-i asa ?

Modifică Setările