Şefii toxici ne bagă în groapă
0
Jumătate din angajaţii din România sunt stresaţi la serviciu, motiv pentru care ei îşi pun sănătatea fizică şi psihică în pericol, spun specialiştii.
Criteriile primordiale ale angajaţilor în ceea ce priveşte alegerea unui loc de muncă sunt salariul oferit şi prestigiul firmei în cadrul căreia îşi vor desfăşura activitatea. „Când vine vorba despre demisie însă, studiile arată că angajaţii fac acest pas din cauza relaţiei cu şeful", spune Eduard Ezeanu, consilier în carieră. Există şi o categorie de persoane care tolerează o perioadă îndelungată tratamentele neadecvate ale şefilor. În aceste cazuri, atitudinea şefilor, mai ales a celor toxici, le poate afecta serios viaţa angajaţilor.
„Vede numai defecte"
Psihologii spun că şefii toxici sunt cei care induc frica. „Un şef toxic te face să te simţi inutil, tolerat la locul de muncă. De asemenea, un astfel de şef poate fi şi unul care îţi neagă explicit şi/sau implicit valoarea profesională şi nu numai. O asemenea persoană te stresează prin sarcini prea multe pe care le vrea rezolvate într-un timp inacceptabil de scurt, care vrea să fi rezolvat problema ieri, deşi el ţi-a semnalat problema astăzi, te hărţuieşte cu sarcini care nu cad în atribuţiile tale, dar pe care vrea să le faci doar tu şi nimeni altcineva. Un şef toxic îţi vede defectele, dar niciodată calităţile, te foloseşte la maximum, dar nu te valorizează niciodată, ci, din contră, încearcă să-ţi demonstreze cât de inutil şi lipsit de valoare eşti", explică Silvia Ungureanu, psiholog din Bucureşti.
Risc crescut de depresie
Pe termen lung, activitatea profesională desfăşurată în condiţii de stres cauzate de existenţa unui superior ierarhic toxic generează conflicte interioare şi poate determina apariţia atacurilor de panică, irascibilităţii şi, de multe ori, dezechilibrelor în plan psihic. „Mai devreme sau mai târziu, stima de sine are de suferit. Şi de aici, lucrurile se complică treptat, ajungându-se la neîncredere în propriile capacităţi, autodevalorizare şi, în cele din urmă, la depresie", spune psihologul Silvia Ungureanu.
„La primul meu job am avut un şef toxic. Iniţial nu l-am considerat aşa. Mă gândeam că este nemulţumit de mine, din cauza lipsei experienţei. Am lucrat în acelaşi loc timp de doi ani, având acelaşi şef. Comportamentul său nu s-a schimbat în niciun fel oricâte eforturi aş fi făcut: veneam prima la birou, plecam ultima, munceam adesea şi de acasă, iar uneori făceam şi treaba colegilor. Cu toate acestea, fostul meu şef îmi adresa în mod repetat jigniri, ţipa, mă trata cu superioritate şi îmi îngreuna munca.
Ajunsesem să plâng şi în timpul programului, şi acasă. Familia mea era îngrijorată, căci slăbisem şapte kilograme. De multe ori, mi s-a întâmplat să-l visez. Chiar şi după ce am renunţat la acel loc de muncă, îmi aminteam de comportamentul său şi-l comparam cu cel al actualului şef, care, din fericire, este total diferit", spune Maria (29 de ani), din Bucureşti.
Scade productivitatea
Un studiu efectuat de Organizaţia Gallup a arătat că, în colectivităţile prost gestionate, angajaţii sunt cu 50% mai puţin productivi şi cu 44% mai puţin rentabili pentru firmele lor. Angajaţii care au un şef bun sunt mai puţin bolnavi şi cer mai puţine zile libere de la serviciu. Concret, aceştia au un risc de îmbolnăvire cu 27% mai mic, comparativ cu cei care sunt coordonaţi de un şef cu un comportament inadecvat. Riscul de concediu medical scade în cazul angajaţilor care au un superior binevoitor cu 46%, arată un studiu efectuat de cercetătorii din cadrul Institutului Finlandez al Sănătăţii Muncii din Helsinki şi publicat în revista „Journal of Occupational and Enviromental Medicine".
Victimele ale stresului cronic sunt persoanele care nu-şi iau concediu câţiva ani şi cele care lucrează adesea peste capacităţile lor. „Pe termen lung, ani sau zeci de ani, stresul intens duce la apariţia bolilor cardiovasculare (ateromatoză cronică, boală ischemică), creşte riscul de infarct, de accident vascular cerebral, prin rupturi vasculare sau tromboze. De asemenea, apar tulburări comportamentale şi de alimentaţie, fiind favorizată apariţia obezităţii şi a complicaţiilor sale. Tot pe termen lung, stresul este vinovat pentru scăderea rezistenţei la infecţii şi favorizarea apariţiei cancerului", explică medicul de familie Călin Ciubotaru.
Cum te poţi „proteja"
Psihologii sunt de părere că, pentru a face faţă unui şef toxic, este important să te cunoşti pe tine, să ai o bună imagine de sine şi să ştii exact care îţi sunt drepturile şi atribuţiile în cadrul locului de muncă. „De asemenea, este important să ai curajul să te opui într-un mod civilizat, dar ferm. Susţinerea prietenilor şi/sau a membrilor familiei te va ajuta să nu-ţi pierzi încrederea în tine sau să începi sa te devalorizezi ca urmare a conflictului direct sau indirect cu şeful toxic", spune psihologul.
În unele cazuri, psihoterapia poate fi de ajutor, permiţând minimalizarea efectului unui astfel de şef şi găsirea resurselor personale pentru a-i face faţă. Atunci când situaţia devine insuportabilă, este indicat să te gândeşti dacă ai neapărată nevoie de acel loc de muncă. Specialişii ne sfătuiesc să fim atenţi încă de la interviu despre modul cum reacţionează angajatorii în ceea ce priveşte comportamentul angajaţilor. „Este indicat să devenim, din intervievat, interviator şi să adresăm angajatorului întrebări despre modul cum relaţionează şefii cu angajaţii, invocând diverse situaţii", recomandă Eduard Ezeanu.
Ce este mobbingul?
O anchetă sociologică realizată de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii arată că, în ţara noastră, din totalul angajaţilor stresaţi la locul de muncă, 8% se încadrează în fenomenul de mobbing, formă de hărţuire psihologică sistematică la locul de muncă, ce durează mai mult de şase luni. Angajaţii care se confruntă cu acest fenomen pot apela la servicii de consiliere psihologică, asistenţă juridică şi consiliere în carieră, care sunt oferite în cadrul centrelor antimobbing din Bucureşti şi din Timişoara.
Se încarcă comentariile...
