Stil de viaţă

articolul anterior articolul urmator

Alimentaţia sănătoasă, între accesibilitate şi responsabilitate. Este neaparat necesar ca mâncarea sănătoasă să fie şi scumpă?

1
15 Aug 2020 15:43:22
Autor: Lizeta Oprea
Alimentaţia sănătoasă, între accesibilitate şi responsabilitate
Alimentaţia sănătoasă, între accesibilitate şi responsabilitate

La nivel global, preţurile la alimente au înregistrat scăderi în fiecare lună a intervalului februarie-mai, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Specialişti din domeniul alimentaţiei explică modul în care se vor armoniza în viitorul apropiat opţiunile românilor.

Potrivit Oficiului European de Statistică (Eurostat), România a avut cele mai mici preţuri la alimente din UE, atât în 2018, cât şi în 2019, iar în 2020, la nivel global, preţurile la alimente au înregistrat scăderi în fiecare lună a intervalului februarie-mai, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), pe fundalul pandemiei de coronavirus. Însă în iunie şi iulie au crescut, conform FAO, iar specialiştii apreciază ca strategiile globale şi naţionale de alimentaţie trebuie regândite, atât din punct de vedere al lanţului de distribuţie, pentru o mai mare accesibilitate, cât şi al sănătăţii. Pe 28 iulie, legea privind acizii graşi trans a fost adoptată de Parlament şi aşteaptă să fie promulgată, măsură care i-ar putea ajuta pe români sa aibă o alimentaţie mai sănătoasă.

Am vrut să aflăm cum se vor armoniza în viitorul apropiat opţiunile alimentare ale românilor atât din punct de vedere al sănătăţii, cât şi al accesibilităţii, pe fundalul mişcărilor globale de sustenabilitate şi am stat de vorbă cu 3 specialişti din domeniu.

„Alimentaţia sănătoasă este mai scumpă dacă alegem doar acele alimente-vedetă care sunt foarte promovate în special în social media şi care cel mai des sunt importate şi procesate intens (goji, acai berry, mango etc). Atunci când suntem orientaţi spre o alimentaţie sănătoasă trebuie să ne gândim şi la asocieri de ingrediente locale, care au beneficii comparabile pentru sănătatea noastră“, atrage atenţia Cori Grămescu, coach de lifestyle şi nutriţie.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, producţia alimentară este responsabilă de 20-30% din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera şi 66% din totalul apei utilizate, la nivel global. Sustenabilitatea devine model de dezvoltare numai dacă ţările, sectoarele economice, firmele şi cetăţenii conştientizează, îşi însuşesc şi folosesc principiile ei.

 „Scump înseamnă că dai mai mulţi bani decât face produsul respectiv. Dar, dacă alimentaţia sustenabilă este mai ieftină sau mai scumpă, este discutabil. Poate fi un preţ corect, chiar dacă este mai mare decât celelalte produse de serie, dar asta nu înseamnă că este scump. Aceste produse pot avea costuri de producţie mai mari decât cele convenţionale, iar sustenabilitatea este unul din pilonii de bază ai politicilor globale.“, ne-a declarat Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc.

Ştefan Pădure este de părere că pandemia ne-a arătat o vulnerabilitate foarte mare prin prisma securităţii alimentare, atrăgând atenţia că suntem tributari unor produse pe care trebuie să le aducem din alte regiuni. „Gândiţi-vă la restricţiile de circulaţie a materiei prime pe care le-am văzut. Degeaba avem capacităţi de producţie în anumite sectoare, dacă nu avem şi materii prime. Asta ne face vulnerabili în faţa unor astfel de situaţii“. 

Produsele „vedetă“ aduse de peste hotare, cum ar fi avocado, goji sau mango, pot fi uşor înlocuite cu alimente locale, le fel de bagate în nutrienţi. „Pentru aportul de antioxidanţi, putem oricând înlocui goji cu dudele noastre albe, româneşti - au un profil mai bun de nutrienţi, sunt mai bogate în antioxidanţi şi polifenoli. Sau dacă ne dorim grăsimi sănătoase, putem opta oricând pentru nuci şi alune de pădure crude asociate cu salată verde , în loc de avocado. Ori dacă ne gândim că mango este o sursă bună de vitamine este de ajuns să consumăm morcovi şi caise sau piersici, opţiuni pe care le găsim local şi care sunt mult mai ieftine“, mai spune Cori Grămescu.

Recent, IKEA a lansat în România un produs alimentar inovator, chifteluţe în totalitate din plante, ca  alternativă la faimoasele chifteluţe suedeze din carne, la acelasi preţ, dar mai sustenabile şi mai sănătoase. Întrebat care au fost motivele din spatele diversificării ofertei cu un astfel de produs, Daniel Plop, Food Manager IKEA Pallady, a răspuns:

„Considerăm că unele dintre cele mai mari provocări actuale le reprezintă consumul nesustenabil şi schimbările climatice. Un număr de un miliard de chifteluţe din carne sunt vândute şi servite în magazinele IKEA la nivel mondial, în fiecare an, şi suntem bucuroşi că atât de mulţi clienţi încă se bucură de un astfel de produs iconic. Cu toate acestea, credem, de asemenea, că face parte din misiunea noastră de a contribui la o viaţă mai sănătoasă şi mai sustenabilă şi nu doar de a oferi produse de calitate. Iar adăugând în oferta noastră produse delicioase, produse din plante şi accesibile ca preţ, îi putem ajuta şi inspira pe cei care îşi doresc să facă alegeri alimentare mai prietenoase cu mediul.”

Aceasta nu este primă chifteluţă fără carne pe care IKEA a introdus-o, primul astfel de produs IKEA a fost lansat în 2015, iar în 2018 a fost adăugată varianta din somon şi cod. Dar, spre deosebire de vechea variantă din legume, aceste chifteluţe vegetale lansate recent arată precum cele din carne şi au acelaşi gust de carne. Sunt obţinute din proteine de mazăre galbenă, ovăz, cartofi, ceapă şi măr, pentru toţi cei care doresc să aibă o dietă mai echilibrată, la preţuri accesibile.

„În restaurantele IKEA – de îndată ce le vom redeschide - noua chifteluţă vegetală va fi servită cu piure de cartofi, merişoare şi sos de smântână , la fel ca varianta tradiţională şi la acelaşi preţ accesibil. Iar clienţii au deja opţiunea de a cumpăra noul produs în varianta congelată, de la magazinul cu delicatese suedeze, pentru a le pregăti acasă.“, a mai spus Daniel Plop, Food Manager IKEA Pallady.

În ultimii ani, IKEA şi-a concentrat multe eforturi pe planul de sustenabilitate, astfel încât să contribuie la a avea un impact pozitiv asupra mediului până în 2030, un plan ambiţios care include printre obiective pe acela ca, până în 2022, o cincime din totalul vânzărilor de alimente să fie reprezentată de produsele pe bază de plante.

„Alimentele pe bază de plante au nevoie de mai puţine resurse, mai puţină apă şi mai puţin sol. Producerea unei chifteluţe vegetale are o amprentă de carbon de 20 de ori mai mică comparativ cu producţia unei chiftelute tradiţionale. Fiecare pas contează, mic sau mare. Întrebarea care se pune este ce putem face fiecare diferit pentru a respecta limitele planetei“, a completat Daniel Plop, Food Manager IKEA Pallady.

Articol susţinut de IKEA

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Ionel Marcu
15.08.2020, 16:38:14

Numai dudele alb au un profil mai bun de nutrienți? Eu am cumpărat și plantat în primăvara asta un pachet de trei duzi - alb, negru și roz- și tocmai cel alb nu s-a prins. O să caut alt dud alb. Până atunci compensez cu goji, merg bine și la mine în grădină și recoltez peste 10 kg pe an.

Modifică Setările