Blondele au dovada ştiinţifică: nuanţa părului nu influenţează inteligenţa şi personalitatea unei persoane

Culoarea părului ar depinde de o singură „literă“ a codului genetic, iar prin schimbarea respectivului segment din ADN brunetele s-ar transforma în blonde, fără ca această schimbare să afecteze în vreun fel creierul, respectiv inteligenţa. FOTO Shutterstock

Stereotipul conform căruia femeile cu plete blonde ar fi mai puţin înzestrate la capitolul inteligenţă nu mai stă în picioare, arată rezultatele unei cercetări recente.

Rezultatele studiului realizat la Universitatea Stanford , din California, a scos la iveală faptul că nu există absolut nicio legătură între culoarea părului şi alte trăsături ale unei persoane, ceea ce infirmă popularul mit al inteligenţei scăzute a blondelor. Mai exact, culoarea părului ar depinde de o singură „literă“ a codului genetic, iar prin schimbarea respectivului segment din ADN brunetele s-ar transforma în blonde, fără ca această schimbare să afecteze în vreun fel creierul, respectiv inteligenţa, conform Daily Mail.

„Mecanismul genetic prin care este stabilită culoarea părului nu afectează caracteristicile niciunei alte părţi din corp. Este doar dovada unei abordări superficiale“, a declarat profesorul David Kingsley referitor la credinţa populară conform căreia o podoabă capilară blondă ar indica o persoană mai puţin deşteaptă. 

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că gena care determină apariţia părului blond nu este asociată cu o anumită culoare a ochilor, ceea ce indică faptul că ochii albaştrii şi părul deschis la culoare nu sunt legate din punct de vedere genetic. 

Nu în ultimul rând, experimentele făcute pe şoareci de laborator au arătat că există un factor declanşator care a determinat apariţia unei blăni mai deschise la culoare. Factorul respectiv influenţează activitatea unei gene numite ligandul Kit (KITLG), despre care se ştia deja că are legătură cu nuanţa părului. Activitatatea ligandului Kit este redusă cu 20% în cazul persoanelor cu păr blond, spre diferenţă de „versiunile“ brunete, se mai arată în studiul publicat în jurnalul „Nature Genetics“. 

Şi alte elemente determinante pot fi influenţate prin intermediul AND-ului care înconjoară ligandul Kit, a mai precizat omul de ştiinţă. Gena cu pricina nu ajută doar la la dezvoltarea celulelor care produc pigmenţi, îndeplinind şi alte roluri. De exemplu, influenţează comportamentul celulelor stem din sânge, spermei sau precursorilor ovulelor, dar şi legăturilor neuronale.