Cât de folositoare sunt cremele de protecţie solară?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În fiecare vară folosim loţiuni pentru a ne proteja de radiaţii. Cercetătorii atenţionează însă că acestea pot avea reacţii adverse. Folosirea cremelorde protecţie solară naşte dezbateri aprinse. Oamenii de ştiinţă evidenţiază problemele pe care acestea le pot genera. 

Cu fiecare an ce trece, suntem tot mai conştienţi de pericolul pe care îl reprezintă radiaţiile solare. Iar din această cauză cheltuim sume considerabile pe cremele de protecţie. Cu toate acestea, cazurile de cancer de piele continuă să crească, principala cauză fiind reprezentată de expunerea prelungită la soare. În aceste condiţii, mai mulţi oameni de ştiinţă, citaţi de publicaţia britanică „The Daily Mail" se întreabă dacă este posibil ca loţiunile de protecţie pe care le folosim, mai mult sau mai puţin corect, să genereze la fel de multe probleme precum cele pe care încercăm să le rezolvăm.

Citiţi şi:
Cât stăm la soare, în funcţie de vârstă

Cum se manifestă alergia la soare

Experţii au descoperit, însă, că în momentul în care sunt absorbite de piele, substanţele chimice folosite pentru dezactivarea razelor ultraviolete (săruri ale acidului cinamic, benzofenone şi acid aminobenzoic) dau reacţii adverse în prezenţa razelor solare, generând, cel mai probabil, modificări la nivelul acidului dezoxiribonucleic (ADN).

Cercetătorii de la Universitatea din California susţin că filtrele chimice prezente în cremele cel mai des folosite pot ataca radicalii liberi, fapt ce previne cancerul de piele. Efectele adverse se produc numai când radiaţiile ultraviolete intră în contact cu „ecranul solar" care a penetrat pielea.

Un alt studiu, făcut de data aceasta de cercetătorii suedezi, a arătat că benzofenona-3, un ingredient prezent în majoritatea loţiunilor de protecţie solară, se găseşte în urina persoanelor care au folosit doza recomandată de cremă cu până la 48 de ore înainte.

Efecte secundare

„Chiar dacă în urină sunt detectate molecule din această substanţă, cantitatea e mică, astfel că substanţa nu ne poate face rău", a declarat profesorul Brian Diffey, care face cercetătări cu privire la efectele cremelor de protecţie solară.

De asemenea, afirmă experţii, folosirea nanotehnologiei în procesul de producţie a acestor creme s-ar putea să nu fie de bun augur. În ultimii ani au fost puse la punct tehnici ce permit micşorarea particulelor ingredientelor utilizate pentru aceste creme. Dacă unii experţi sunt de părere că particulele de mici dimensiuni pot pătrunde în piele fără a genera reacţii adverse, alţii spun că nu există suficiente studii pentru a demonstra acest lucru. Care este soluţia? Medicul britanic Michael Prager consideră că avem la dispoziţie o altă variantă: protecţia pe bază de antioxidanţi.

„Antioxidanţii din pielea noastră pot rezolva problemele pe care ultravioletele le generează la nivelul ADN-ului şi care duc la cancerul de piele", a explicat acesta. Totuşi, reprezentanţii industriei care produce creme de protecţie susţin că „loţiunile bazate pe antioxidanţi nu sunt suficiente pentru a ne proteja de soare".

Experţii cad însă de acord asupra unui fapt. Cremele de protecţie ce urmează să fie puse la punct pe viitor trebuie să conţină şi antioxidanţi şi să aibă etichete ce precizează clar ce protecţie este oferită pentru ADN.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite