Ce căutăm în Europa?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Astăzi, locuitorii bătrânului continent serbează Ziua Europei. Printre ei şi românii, deşi cifrele care stabilesc nivelul de civilizaţie a unei ţări ne plasează, mai degrabă, în lumea a treia.

Românii sunt europeni doar cu numele. După cinci ani de la aderarea la UE, nu găsim niciun motiv să serbăm Ziua Europei, în condiţiile în care suntem pe ultimul loc în toate domeniile care ţin de calitatea vieţii.

La capitolul „speranţă de viaţă", de exemplu, România stă cel mai prost în comparaţie cu celelalte state membre UE, cu o medie generală de 73,5 ani - 77,4 ani la femei şi 69,8 ani la bărbaţi. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în acest clasament România împarte ultimul loc cu vecinii bulgari, fiind foarte departe de ţări precum Danemarca, Germania, Spania, Italia sau Finlanda, unde speranţa de viaţă depăşeşte 80 de ani.
Faptul că românii trăiesc mai puţin faţă de alţi europeni a devenit, astfel, o certitudine, iar explicaţiile sunt multiple.

În primul rând, avem cel mai scăzut nivel de trai din UE. Un raport al Fondului Monetar Internaţional arată că românii sunt cei mai săraci cetăţeni europeni, luând locul bulgarilor care, până în 2009, stăteau cel mai rău la acest capitol.

Românii consumă patru săpunuri pe an

Alte cauze care ne scurtează viaţa sunt igiena precară şi un sistem de sănătate sărac şi defectuos. O cercetare a INS dezvăluie faptul că, din totalul de 7,3 milioane de locuinţe din România, aproximativ 2,9 milioane nu sunt dotate cu toalete.

Cu peste 40% din populaţie care locuieşte fără baie în casă (88% în mediul rural şi 12% în mediul urban), ne situăm din nou pe ultimul loc în Europa, în urma veşnicului etalon Bulgaria, unde procentajul ajunge la 26%. Drept comparaţie, la nivelul UE, doar 3,5% din locuitori sunt în situaţia de-a nu dispune de toaletă în casă.

Dacă cifrele de mai sus sunt o consecinţă a sărăciei, consumul redus de săpun pe cap de locuitor este rezultatul unei educaţii sanitare deficitare. Suntem pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte consumul de săpun: patru bucăţi pe cap de persoană într-un an!

Săraci şi needucaţi, românii au carenţe importante la capitolul igienă personală. Drept urmare se îmbolnăvesc des şi atunci devin victime ale sistemului de sănătate, aflat de ani buni în suferinţă. Din cauza salariilor foarte mici, medicii pleacă la muncă în străinătate, făcând din România statul european cu cel mai mic număr de specialişti raportat la mia de locuitori: 1,95, în condiţiile în care media în UE este 3,18.

„Situaţia dezastruoasă din acest moment se explică în primul rând prin faptul că avem cel mai mic produs intern brut pe cap de locuitor din România. În aceste condiţii, sistemul sanitar este întâi prost finanţat şi abia apoi prost gestionat. La acestea se adaugă lipsa de educaţie a multor români, care trăiesc o viaţă întreagă fără să treacă măcar o dată pe la doctor", spune sociologul Mircea Kivu.

Specialistul avansează şi o posibilă soluţie: „Ar trebui schimbată legea. Dacă o persoană nu şi-a făcut nici măcar o dată analizele medicale pe parcursul unui an, atunci să nu mai beneficieze de spitalizare gratuită când se îmbolnăveşte".

Calculatorul, o necunoscută

Alte două domenii în care România ocupă ultimul loc sunt tehnologia şi infrastructura. Un studiu Eurosat a dezvăluit faptul că suntem devansaţi de toate statele UE la capitolul acces la calculator. Pe primul loc este Suedia, unde 96% din persoanele cu vârste între 16 şi 74 de ani sunt utilizatori de computer, iar pe locul doi sunt Danemarca şi Olanda (94%). România, cu un procentaj de 50%, este, evident, pe ultimul loc, imediat deasupra fiind Bulgaria, cu 55%.

De asemenea, ocupăm aceeaşi poziţie ruşinoasă şi când vine vorba de numărul de carduri bancare raportat la numărul de locuitori. Mai exact, avem o medie de 0,63 carduri de persoană, faţă de 1,1 în Bulgaria sau 1,7 în Slovenia.

În fine, după ce că trăim puţin, ne îmbolnăvim des şi suntem paraleli cu tehnologia, nici măcar să călătorim civilizat nu putem. Cu 350 de kilometri de autostradă, România este ţara cu cea mai slabă infrastructură rutieră din Europa de Est şi la mii de kilometri distanţă faţă de Occident.  Autostrăzile nu există, şoselele sunt pline de găuri sau neasfaltate, iar transportul feroviar este în faliment. De altfel, trenurile româneşti au obţinut „performanţa" rară de a cumula 100 de minute de întârziere în fiecare zi.

40% din populaţia României locuieşte în case fără toaletă.

Codaşi la bune şi fruntaşi la rele

Sunt anumite domenii în care România ocupă locul întâi în Uniunea Europeană (UE). Din nefericire, conotaţiile sunt în totalitate negative. Cu un sistem de sănătate defectuos, nu este de mirare că suntem primii în ceea ce priveşte numărul de decese cauzate de TBC, infarct miocardic şi cancer de col uterin. În cele mai multe cazuri, pacienţii ajung la medicul specialist când boala este în stadiu avansat şi nu se mai poate face nimic. „Acest lucru se întâmplă din cauza educaţiei deficitare. Românii nu sunt obişnuiţi să aibă medicul lor sau să-şi facă periodic nişte analize minimale. Astfel, boala este descoperită prea târziu şi eforturile doctorilor devin inutile", este de părere sociologul Mircea Kivu.

Tot lipsa de educaţie se face vinovată pentru întâietatea României în Europa la capitolele moarte infantilă, naşteri la vârste fragede, avorturi şi abandonul pruncilor la maternitate. „Aici intervine şi sărăcia. Multe dintre româncele foarte tinere nu au auzit de metodele de contracepţie, iar dacă au auzit, n-au bani pentru ele", completează Mircea Kivu. În aceste condiţii, şansele să apară o sarcină nedorită sunt foarte mari, iar consecinţele sunt uneori tragice: fetele nasc în medii improprii şi nesterile, riscul ca bebeluşul să moară fiind crescut, sau, de teama repercusiunilor sociale, mamele aleg să avorteze ori să abandoneze copilul.

Avem cele mai multe şcoli de modelling

Alte domenii în care România se remarcă în mod negativ sunt numărul de infracţiuni comise în străinătate, cazurile tot mai dese de violenţă în şcoli şi înmulţirea accidentelor rutiere soldate cu morţi şi răniţi.

Potrivit Amos News, majoritatea infractorilor din ţări precum Italia sau Spania sunt de naţionalitate română, principalele lor îndeletniciri fiind spargerile de locuinţe, tâlhăriile, furturile, prostituţia şi cerşetoria.

În ceea ce priveşte violenţa în şcoli, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a prezentat un studiu din care reiese că 70% din elevii români se tem de comportamentul agresiv al colegilor. Teama este justificată de cele peste 50 de cazuri de violenţă înregistrate anual în unităţile de învăţământ. De asemenea, şoselele româneşti înregistrează anual cel mai negru bilanţ din Europa, cu peste 2.700 de morţi şi aproximativ 10.000 de răniţi. Mai mult, în 2001, Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a reduce numărul incidentelor rutiere cu 50% până în 2010.

Potrivit unui raport al Consiliului European de Siguranţă a Transporturilor (ETSC), la sfârşitul perioadei, România şi Malta au fost singurele ţări care au raportat o creştere a numărului de accidente. Scopul iniţial a fost atins de numai patru ţări: Letonia, Estonia, Spania şi Portugalia. De altfel, în afară de România şi Malta, toate statele membre UE au înregistrat scăderi mai mult sau mai puţin semnificative la capitolul tragedii pe şosele.

Alte domenii în care România ocupă primul loc sunt creşterea TVA, inflaţia anuală şi numărul de şcoli de modelling, capitol la care suntem neîntrecuţi în toată Uniunea, precizează Amos News.

"Românii nu sunt obişnuiţi să aibă medicul lor sau să-şifacă periodic nişte analize minimale.''
Mircea Kivu sociolog

Viitorul nu arată prea bine

În condiţiile în care România va avea în continuare cea mai neperformantă economie din Uniunea Europeană, şi ceilalţi indicatori vor rămâne la fel de slabi, susţine sociologul Mircea Kivu. „În acest moment, UE nu mai are forţa să ridice şi să omogenizeze nivelul de trai din statale membre, aşa cum s-a întâmplat când au aderat Portugalia şi Grecia. Acum este criză şi e mult mai dificil", spune specialistul. Sociologul vede o singură modalitate prin care România poate scăpa de poziţia codaşă din majoritatea clasamentelor europene: „Dacă în viitor vor adera la UE alte state mai sărace decât România, atunci e foarte posibil să scăpăm de ultimul loc".

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite