Ce face de Crăciun un gay ?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Se spune că sărbătoarea Crăciunului este un eveniment unic în an, dedicat familiei şi, sigur, a tradiţiilor religioase aferente. Este un moment de bucurie pentru cei mai mulţi dintre noi, dar şi un eveniment care pentru unii români reprezintă o constrângere, de a-şi afişa bucuria şi dragostea, în spiritul Crăciunului.

Într-o vizită la clinica doctorului Radu Cojocaru, The Botox Shop, am întâlnit un tânăr, pe nume Voicu, care a venit să-şi injecteze acid hialuronic în buze, un cadou de Crăciun oferit de iubitul său, Ştefan.

Mă simt ciudat. Nu am văzut un cuplu gay decât o dată. Mă uit la împreunarea mâinilor. Ei se simt stânjeniţi de mirarea mea tâmpă. E un moment uşor penibil. Articulez un:

„Ce faceţi? Îl aşteptaţi pe Radu?”.

Atmosfera se destinde puţin.

Voicu are 25 de ani, iar Ştefan 29. Amândoi sunt IT-işti, Voicu e la prima relaţie gay.

„Am avut şi prietene dar mi-am redescoperit sexualitatea”.

- „Ce faceţi de Crăciun?” este a doua mea întrebare, cred la fel de nefericită ca mirarea iniţială.

- „Îl facem în familie, împreună” spune Ştefan.

-„Pentru mine e Crăciunul Tăcerii. Mama m-a înţeles, dar încă îmi este greu cu tatăl meu. Trăim într-o societate profund patriarhală. Ar fi fost frumos să ne plimbăm prin Mall, ţinându-ne de mână fără să fim priviţi ciudat, fără să  fim condamnaţi fără vină”, îl completează Voicu...

Uşa se deschide, Radu iese şi mă invită la o cafea. Îmi explică că la clinica lui vin foarte mulţi pacienţi: „de la VIP-uri, oameni de cultură, businessman-i, dacă se permite plurarul, şi până la femei foarte frumoase, homosexuali sau lesbiene”. Îl ştiam pe Radu extrem de actualizat  vremurilor noastre şi m-a bucurat completarea sa: „comportamentul tuturor pacienţilor a fost foarte civilizat, iar unele intervenţii chirurgicale sunt comune. Îi cunosc pe Ştefan de mai bine de 2 ani, este o persoană extrem de responsabilă. Cred că societatea noastră trebuie să depăşească aceste bariere conservatoare”.
 

Medicul îşi învită pacientul în birou, alături de prietenul său. Şi mai povestim cam o oră 

image

despre homosexualitate şi societate, Ştefan concluzionând epocal: „unii cu vederi deschise spun că putem fi `vindecaţi` prin liberalizarea moravurilor. Nu este vorba de vindecare dragilor, ci de opţiune!”...

Şi data viitoare când voi vedea un cuplu gay, mă voi uita ciudat la împreunarea mâinilor. Şi nu este o privire instinctuală, ci o stereotipie socială. Aşa sunt eu, unul dintre majoritari. 

Dar precum Brâncuşi spunea despre a sa coloană a „nesfârşitului” că „trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi să vezi foarte departe” , o cultură nu poate progresa fără ansamblul exprimărilor sale, sociale, spirituale, economice şi,, de ce nu, sexuale.

Într-o Românie presupusă profund ortodoxă până ieri, o generaţie de tineri a demonstrat conservatorismului, că „Grădina Maicii Domnului” poate să fie condusă şi de un protestant.

Într-o Românie progresistă, Crăciunul poate fi un element de bucurie  publică chiar şi pentru un cuplu gay. Că într-o Românie cu adevărat curată, Hristos s-a născut şi pentru homosexuali!  

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite