Stil de viaţă

articolul anterior articolul urmator

Cori Grămescu, coach de lifestyle şi nutriţie: „Corpul nostru este nu doar un act de grijă faţă de sine, ci mai ales o investiţie în propriul viitor“

0
29 Aug 2021 04:20:05
Autor: Maria-Alexandra Mortu
Sursă FOTO: Cori Grămescu
Sursă FOTO: Cori Grămescu

Cori Grămescu, coach de lifestyle şi nutriţie, a explicat pentru „Weekend Adevărul“ ce înseamnă un stil de viaţă sănătos, precum şi o alimentaţie asemenea, şi cum îl putem integra în viaţa noastră de zi cu zi fără să simţim presiunea lui „trebuie“.

„Weekend Adevărul“: În lumea occidentală oamenii adoptă din ce în ce mai mult un stil de viaţă sănătos, are grijă ce alimente consumă şi face sport, însă românii par că rămân în urmă. De ce credeţi că există această diferenţă? 

Cori Grămescu: Interesul pentru un stil de viaţă sănătos este mai curând un comportament caracteristic celor care înţeleg de ce are sens un astfel de efort şi reuşesc să prioritizeze în preocupările zilnice aceste schimbări de lifestyle, iar nivelul de educaţie şi responsabilitate faţă de propria sănătate joacă un rol esenţial în adoptarea acestor noi comportamente. Adoptarea unui stil de viaţă sănătos presupune organizare, disciplină şi multă atenţie acordată propriilor nevoi, pe când în România majoritatea oamenilor îşi acordă foarte puţin timp şi renunţă să mai facă lucruri pentru sănătatea lor în favoarea timpului destinat job-ului, treburilor casnici sau „micilor îndatoriri“ de familie. Din fericire în ultimii ani am sesizat şi în România un interes din ce în ce mai mare acordat stilului de viaţă sănătos, aş putea spune chiar că în zonele în care nivelul de trai şi cel de educaţie sunt ridicate, oamenii din România manifestă aceeaşi orientare către o viaţă sănătoasă ca cei din alte ţări occidentale. 

Care credeţi că sunt motivele din cauza cărora românii sunt reticenţi în a avea un stil de viaţă sănătos?  

Obişnuinţa, în primul rând. Tradiţional, mâncarea românească este o mâncare grea şi puţini români cresc în familii în care să se practice constant sportul de plăcere sau diferite tipuri de activităţi recreative active, în natură. Lipsa unei culturi a prevenţiei şi atitudinea pasivă în faţa bolilor şi a îmbătrânirii contribuie şi ele în mod negativ şi, de ce să nu recunoaştem, nivelul scăzut de trai şi presiunea socială îşi spun şi ele cuvântul. În România se ţine cură de slăbire pentru motive estetice, dar nu se respecta diete sănătoase pentru reducerea riscului de boală.  

„Preţul“ unui stil de viaţă sănătos 

Auzim des cum ni se pune că ar trebui să avem un stil de viaţă sănătos, să avem grijă de corpul şi mintea noastră. Dar cum putem face asta într-o lume aflată într-o continuă goana după un trai decent?  

După cum spuneam, este nevoie în primul rând să conştientizăm de ce vrem să facem asta şi care sunt beneficiile pentru noi. Un stil de viaţă sănătos presupune motivaţie şi multă organizare. Aşadar, pentru a reuşi este foarte important să prioritizăm activităţile cu atenţie, să delegăm din responsabilităţile casei către membrii familiei, simplificându-ne astfel viaţă. De multe ori alergăm ca nebunii ca să câştigăm bani cu care să cumpărăm lucruri de care nu avem de fapt nevoie, iar această criză a supraconsumului şi implicit a suprasolicitării la muncă ne uzează în mod constant şi aş zice gratuit, iertat fiindu-mi jocul de cuvinte. Un weekend pe munte, în natură, costă un bilet de tren, 4 sandwich-uri şi 3 mere, adică 40 de lei, pe când o zi la mall poate să coste câteva sute bune de lei. E o chestiune de opţiuni, valori personale şi priorităţi în viaţă. Cel mai des nu avem nevoie să facem mai multe lucruri, ci să renunţăm din a face atât de multe. 

În ceea ce priveşte alimentaţia, statisticile arată că noi, românii, nu stăm prea bine la acest capitol - de exemplu, doar 18% consumă zilnic legume în timp ce 25% consumă fructe. Cum putem avea un stil alimentar sănătos fără să simţim presiunea lui „trebuie“?   

Prin educaţie. Dacă înţelegem că a ne alimenta cu respect faţă de corpul nostru este nu doar un act de grijă faţă de sine, ci mai ales o investiţie în propriul viitor şi vom simţi că suntem suficient de valoroşi încât să merităm să avem grijă de noi, atunci „trebuie“ va dispărea din ecuaţie. Însă, până atunci mai avem şi paradigma comportamentală în România continuă să fie ţintuită între „cure de slăbire înainte de concediu şi anul nou“ şi „mâncarea e singura mea bucurie în viaţă, cum sa renunţ la dulce?!“. În plus, pentru a putea urma un stil alimentar sănătos pe care să îl menţinem, este deosebit de important să găsim un echilibru între mâncarea sănătoasă, bazată pe principiile nutriţionale de bază, şi plăcerea gustului. Ca nutriţionist militez pentru o alimentaţie echilibrată şi sustenabilă în raport cu stilul de viaţă individual şi asta promovez şi către clienţii cu care lucrez. De exemplu, pentru a oferi flexibilitatea atât de importantă în orice plan alimentar, pe platforma mea de diete personalizate ofer clienţilor posibilitatea de a accesa un calculator de înlocuiri alimentare care oferă o listă rapidă cu se poate consuma şi în ce cantitate atunci când doreşti să înlocuieşti un element sau mai multe din meniu. 

Internetul este plin de informaţii despre tot felul de diete, programe, rutine „de succes“. După ce criterii le alegem pe cele cu adevărat bune, sănătoase?  

Pentru a slăbi, dar şi pentru sănătate pe termen lung, trebuie să avem un nivel de minimum 1.300 de kcal pe zi şi să ne asigurăm toţi nutrienţii de care corpul nostru are nevoie din surse cât mai sănătoase. Dietele foarte restrictive produc dezechilibre hormonale, ne expun unui risc crescut de a dezvolta turburări alimentare şi probleme digestive permanente. De asemenea, aceste diete ne fac să intrăm într-un cerc yoyo de înfometare – îngrăşare prin care vom sfârşi prin a fi mai graşi decât dacă nu am face absolut nimic. O dietă care ne pune sănătatea în pericol dacă este o dietă care are foarte puţină mâncare şi conţine cu precădere legume verzi în cantitate mică  şi foarte puţină proteină slabă, elimină grăsimile şi cereale şi cel mai probabil conţine atribute de genul „slăbire rapidă“, „detox“ sau „rezultate garantate“. Aşadar, atunci când vrem să începem o dietă este foarte important să ne uităm să nu elimine niciuna din grupele mari de alimente – legume, fructe, carne şi peşte, cereale neprocesate, lactate, nuci şi să nu promită o scădere mai rapida de 5% din greutatea corporală pe lună. Apoi, e strict o chestiune legată de preferinţele individuale, dar orice plan serios ar trebui să integreze cel puţin 30 de minute de mişcare fizică pe zi şi să promoveze comportamente sănătoase cum sunt somnul de calitate, relaxare, activităţi în aer liber, conectare socială şi emoţională.  

Varianta sănătoasă a „meniului tradiţional românesc“ 

Cum credeţi că s-ar schimba mentalitatea oamenilor în această privinţă dacă în programa şcolară ar fi introdusă şi ora de nutriţie?  

Mi-e greu să cred că pe termen scurt ar avea vreo diferenţă notabilă, dar pentru generaţiile următoare ar putea face o schimbare în bine, în măsură în care această disciplină ar fi predată corect, orientată spre comportamente sustenabile şi nu o serie nouă de informaţii aride care trebuie memorate de copii.  

„Meniul tradiţional românesc“ este bogat în calorii, iar mesele de sărbători pot fi cu adevărat „grele“. Care ar fi alternativele sănătoase care ne-ar aduce totuşi aminte, de exemplu, de sarmalele făcute de bunica“?   

Din păcate, nu există astfel de alternative, asta dacă vrem sa fim oneşti până la capăt. Nu poţi crea din ingrediente sănătoase o colecţie impresionantă de grăsime, carne şi rântaşuri. Este pur şi simplu o decizie conştientă pe care o luăm sau nu, dacă ne dorim să arătăm diferit de bunicii noştri la 50 de ani şi dacă vrem sa fim mai sănătoşi ca ei la 60. Putem să ne educăm să gătim sănătos, să descoperim arome noi şi combinaţii interesante şi pline de savoare, dar „sarmalele de la bunica“ conţin untură, slănină şi căleală. Acel gust nu poate fi replicat din ingrediente sănătoase în niciun chip. Desigur că, de sărbători, dacă ştim să fim cumpătaţi şi să ne organizăm bine mesele de peste zi, putem combina preparatele tradiţionale astfel încât să nu ne simţim vinovaţi iar apoi să compensăm o singură masă cu săptămâni întregi de muncă la sală. De exemplu, clienţilor mei le spun că o variantă pentru prânzul din ziua de Crăciun care nu ne pune silueta în pericol pot fi 2-3 sarmale lângă care să punem varză călită, fără mămăligă, smântână sau costiţă afumată. 

Ce le recomandaţi celor care sunt mai pofticioşi sau au dependenţe de anumite produse care nu sunt sănătoase?  

Exista meniuri care, pentru clienţii care doresc să îşi schimbe comportamentele alimentare, asigură o tranziţie lentă, sustenabilă şi graduală de la aportul prea crescut de dulciuri, de exemplu, la un meniu echilibrat. Dar ele funcţionează doar dacă există implicare, voinţă şi organizare din partea clienţilor, este o responsabilitate faţă de propriul corp care ar trebui asumată. Nu e un proces facil, dar nici ceva extrem de complicat, până la urmă ciocolata nu e heroină şi n-ar trebui să ne răsfăţam chiar atât de tare în faţa unei pungi cu bomboane, căci suntem până la urmă fiinţe raţionale. 

Cum integrăm sportul/mişcarea/activitatea fizică în viaţa de zi cu azi astfel încât să creăm un stil de viaţă sustenabil chiar şi în perioadele mai aglomerate? 

În primul rând trebuie să ţinem mereu cont că programul de sport trebuie adaptat la capacitatea individuală. Apoi, trebuie să ţinem cont că o schemă clasică pentru slăbire o reprezintă introducerea în programul de antrenament a zilelor de exerciţii cu greutăţi pentru o masă musculară de calitate şi să le alternam cu antrenamente cardio de intensitate moderată şi durată de minim 50 de minute, iar pentru reechilibrare posturală şi refacere avem nevoie de antrenamente de stretching, pilates sau yoga. În primele 2-3 săptămâni ar trebui executate exerciţii de pilates şi exerciţii de rezistenţă pentru începători pentru a prinde mişcările de bază şi să învăţăm să respirăm corect în timpul antrenamentului. Apoi se pot introduce antrenamentele cu mişcări blânde, dar dinamice, pentru a dezvolta deopotrivă rezistenţa aerobică şi a mobiliza procesul de slăbire. Şi abia apoi putem să ne gândim la antrenamente personalizate mai dificile în funcţie de obiectivele individuale. Atunci când nu avem timp sau energie pentru antrenamente mai solicitante recomand să reducem intensitatea şi durata şi să mărim ritmul când avem răgazul să o facem. Atenţia şi respectul faţă de propriul corp ar trebui să dicteze şi aici ca în orice alte aspecte ale vieţii noastre.  

Obiceiuri nesănătoase în alimentaţia românilor şi cum pot fi ele controlate  

Care sunt cinci cele mai nesănătoase obiceiuri alimentare din „bucătăria românească“ şi cu ce le putem înlocui?  

Ronţăitul între mese, alimentele bogate în grăsimi asociate cu cartofi şi pâine, carnea grasă, prăjeala şi consumul de alcool în mod frecvent.  

Ronţăitul între mese: Indiferent de natura alimentelor pe care le consumăm între mese, obiceiul în sine este nesănătos deoarece aduce ne o cantitate suplimentară de calorii consumate pe care de cele mai multe ori nu le contorizăm în totalul de peste zi. Să nu mai vorbim că de cele mai multe ori aceste ronţăieli îşi fac prezenţa sub formă de biscuiţi, prăjiturele şi alte alimente pline de grăsimi şi zaharuri. 

Alimentele bogate în grăsimi asociate cu glucide simple: Cred ca toţi am crescut cu ciulamale, tocăniţe şi preparate cu sos, care mai toate se fac cu rântaş şi se servesc cu cartofi, mămăligă, pilaf sau pâine. Mâncarea românească e bizar de săracă în legume gătite simplu, şi cel mai des regăsim aceasta asociere dintre grăsime, glucide simple şi calorii în exces care contribuie la nivelul ridicat de supraponderabilitate pe care îl vedem în prezent. Vedem asta în mai toate opţiunile de „meniu al zilei“ de la cantinele care servesc mâncare de prânz şi cred că o recunoaştem din familie.   

Carnea grasă: Carnea grasa este foarte prezentă în bucătăria românească - ceafa de porc la grătar, mici, gulaş, pulpe de pui - şi adeseori o gătim la temperatura înaltă sau, mai rău, o prăjim, ceea ce ridică semnificativ riscul de afecţiuni digestive.  

Prăjeala: Zacuscă, gogoşi, cartofi prăjiţi, carne prăjită, peste prăjit - mai toate aceste preparate stau în capul listelor de preferinţe alimentare şi nu doar adună calorii goale din uleiul prăjit, ci prin prăjire se formează şi o serie întreaga de substanţe nocive, cu potenţial cancerigen .  

Consumul de alcool: Consumul de alcool este ceva absolut uzual în România, de la ţuica sau palinca de „poftă de mâncare“ până la vişinata de desert şi berea sau vinul consumate „de sete“. Dacă un pahar mic de bere sau vin consumate ocazional nu reprezintă o problema majoră pentru sănătate, atunci când consumul de alcool depăşeşte pragul de 2-3 pahare mici pe săptămână el creşte riscul de sănătate pentru ficat, dar şi pentru creier şi sistemul circulator.  

Vestea bună este însă că putem schimba aceste comportamente nesănătoase educându-ne preferinţele alimentare către arome mai diverse, învăţând să gătim şi să mâncăm legume sănătoase şi să creştem consumul de peşte, carne albă şi fără grăsimi şi proteine vegetale. E un proces de învăţare a unor noi comportamente şi de renunţare conştientă la pattern-uri distructive, el prinde tracţiune doar dacă înţelegem de ce e important pentru noi să ne schimbăm stilul de viaţă, care sunt beneficiile pentru sănătate şi de ce merită în general acest proces pe alocuri nesuferit şi incomod.  

Cât de nocivă este pâinea, „clasica franzelă“, mai ales în contextul în care de mici ni se tot zice „ia cu pâine să te saturi“?  

Pâinea în sine nu e problematică atunci când o consumăm în cantitate mică, alături de legume şi carne slabă, dar devine nesănătoasă atunci când optăm pentru cantităţi mari de pâine albă, procesata, pe care o consumăm cu produse bogate în grăsimi şi fără legume.

Citeşte şi:

Stilul de viaţă sănătos la români: De ce suntem atât de departe de Occident

Dr. Simona Tivadar: „Trebuie să ne gândim la ce mâncăm în funcţie de efortul fizic pe care îl facem“

Mihaela Bilic, medic nutriţionist: „Să mâncăm puţin din toate. Altfel, viitorul e al obezităţii“

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările