Cum ne ajută experienţele din trecut să depăşim momente dificile şi să evoluăm: situaţiile în care viaţa capătă noi înţelesuri

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Sentimentul de nostalgie pe care îl avem atunci când evocăm anumite momente, persoane şi trăiri din trecut ne îmbunătăţeşte starea de spirit şi astfel, reuşim să stabilim legături cu cei din jurul nostru sau să găsim puterea de a depăşi momente extrem de dificile. Acestea sunt numai câteva dintre efectele pozitive pe care trectul le poate avea asupra prezentului, conform psihologilor.

Cuvântul nostalgie vine din limba greacă, de la „nostos” care înseamnă întoarcere acasă şi „algos” care înseamnă durere. Din punct de vedere istoric, cuvântul a avut o semnificaţie negativă. El se referea iniţial la sentimentul intens al celor aflaţi departe de casă, care au fost separaţi de prieteni şi de familie pentru o perioadă îndelungată de timp, iar mai târziu a fost privit ca o afecţiune psihiatrică caracterizată printr-o dorinţă de revenire la trăirile anterioare.

În timp, cuvântul a căpătat o conotaţie oarecum pozitivă, acum fiind definit în sens larg ca „dor faţă de ceva din trecut“. Cercetările recente sugerează faptul că nostalgia poate avea un impact pozitiv asupra trăirilor noastre din prezent şi că ne poate ajuta să evoluăm.

Îţi îmbunătăţeşte starea de spirit

Nostalgia este adesea declanşată de emoţii negative, cum ar fi singurătatea sau tristeţea, dar cei mai mulţi oameni cred că nostalgia în sine este o experienţă plăcută, care adesea le ridică moralul şi face tristeţea mai suportabilă. În studiile în care nostalgia a fost indusă experimental (de exemplu, oamenii sunt puşi să scrie despre evenimente care le provoacă nostalgie), participanţii au raportat sentimente de fericire, mulţumire şi securitate, faţă de cei care au scris despre alte tipuri de evenimente. Chiar dacă au resimţit şi emoţii negative, cele pozitive le-au depăşit, au indicat cercetările.

Efectele benefice ale stării de spirit nostalgice pot fi potenţate dacă ne concentrăm mai mult asupra a ceea ce am câştigat, decât asupa a ceea ce am pierdut, conform psihologului american Juliana Breins. Dacă simţim lipsa unei persoane dragi, ne focusăm mai mult atenţia asupra momentelor fericite pe care le-am petrecut împreună. Deşi, în mod inevitabil există persoane pe care nu le vom mai întâlni niciodată, sentimentul de nostalgie ne permite să reînviem anumite părţi ale trecutului nostru şi să observăm modul în care acestea ne-au influenţat prezentul.

Viaţa poate căpăta noi înţelesuri

Gândul morţii poate fi neliniştitor şi alimenta angoasa existenţială, iar în anumite cazuri oamenii pot ajunge să pună la îndoială semnificaţia vieţii lor. Cercetările sugerează însă că nostalgia poate fi un mod relativ sănătos de a face faţă acestor temeri, deoarece presupune un accent mai mare pus pe valorile personale şi pe ceea ce contează cu adevărat în viaţă.
Nostalgia este utilă mai ales pentru a ne schimba modul în care ne gândim în special la greutăţile din trecut. Ea ne poate ajuta în construirea unor poveşti despre cum am triumfat în unele situaţii în comparaţie cu competitorii noştri, cum am reuşit în unele situaţii cheie şi cum am depăşit anumite obstacole.

Stabilim legături mai strânse cu cei din jurul nostru

Cercetările sugerează că amintirile provocate de nostalgie fac parte din mediul social şi natural. Muzica, mirosurile şi diferite locuri evocă cel mai bine această trăire asociată cu anumite persoane, cum ar fi memri ai familiei, prieteni din copilărie sau experienţe sociale.

Aceste descoperiri i-a determinat pe cercetatori să creadă că sentimentul de nostalgie este o resursă psihologică. În acelaşi timp, psihologii avertizează că nostalgia relaţională poate avea anumite riscuri, spre exemplu atunci când reflectă momente melancolice despre relaţiile romantice din trecut. Şi asta pentru că poate fi dificil ca o persoană să meargă mai departe şi să treacă peste o relaţie în care s-a implicat emoţional, mai ales că va avea mereu tendinţa de a face comparaţie cu relaţiile viitoare.

Ne face să ne simţim mai bine fizic

Nostalgia pare să nu fie doar un sentiment ce oferă confort psihic, ci şi fizic. Într-o serie de studii, participantii s-au simţit mult mai bine după ce au ascultat muzică nostagică, percepând o uşoară creştere a temperaturii ambientale, senzaţie resimţită şi după ce au scris despre un eveniment nostalgic. Acest lucru este similar cu senzaţia de răceală implicată de sentimentul de tristeţe şi de singurătate. S-a remarcat şi că participanţii s-au simţit mai nostalgici în zilele reci sau în camere răcorite. Cercetatorii susţin că nostalgia ar putea avea şi o funcţie homeostatică, contribuind la reglarea temperaturii corpului. Aceste constatări sugerează faptul că o zi rece de iarna este un moment bun pentru a răsfoi albumele vechi de fotografii sau a viziona clipuri video. Nostalgia pare să încălzească practic inimile noastre.

Viitorul poate să pară mai „roz” 

Contrar ideii că nostalgia ne poate bloca undeva în trecut, privitul înapoi cu drag pare să ne ajute să trecem cu optimism peste anumite obstacole. Participanţii expuşi unor teste în timpul cărora li s-a indus nostalgia au realizat că se exprimau folosind mai multe cuvinte şi idei pozitive cu privire la viitor. Este important ca atunci când trecem prin momente dificile să ne aducem aminte de cele pozitive, să realizăm astfel că totul va fi bine, fiecare problemă având o soluţie, aşa cum am reuşit să ne descurcăm şi în trecut. Dar este de asemenea important să ne creăm singuri amintiri fericite şi să ne dăm seama că prezentul va reprezenta şi el la un moment dat o sursă de nostalgie.

Sentimentul de nostalgie ne face să ne orientăm spre familie şi stabilitate. Filmele şi muzica pe care o ascultam acum ceva vreme vor avea întotdeauna un loc special în inimile noastre, dar dacă ne centrăm atenţia numai asupra acestora, mai puţin probabil vom descoperi lucruri noi, pe care le-am putea îndrăgi la fel ca pe celelalte. Experienţele noi ne pot îmbogăţi prezentul şi, de asemenea, viitorul, la fel de mult ca experienţele vechi, trebuie doar să fim deschişi şi să le luăm în considerare, conchide psihologul Juliana Breins în publicaţia „Psychology Today”.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite