Cum ne-au băgat copiii Halloween-ul în casă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Românii, în special cei mici şi tinerii, au adoptat „Sărbătoarea tuturor sfinţilor“ ca pe un prilej în plus de distracţie.

Milioane de occidentali sărbătoresc azi Halloween-ul, organizând petreceri în decoruri cât mai sumbre, deghizaţi în monştri şi vrăjtoare, înconjuraţi de dovleci scobiţi şi transformaţi în felinare. La origini o sărbătoare celtică dedicată spiritelor celor adormiţi şi recoltei, Halloween-ul a fost supus unui marketing agresiv care, într-un final, l-a impus în calendar. Tot datorită marketingului, ziua de 31 octombrie a căpătat o oarecare însemnătate şi în România, dar procesul de adoptare a Halloween-ului este încă la început, susţin sociologii, care, însă, sunt de acord că, în viitor, „Sărbătoarea tuturor sfinţilor“ are toate şansele să se impună.
Şi se va impune în special datorită copiilor. În grădiniţe, mai ales în cele private care funcţionează majoritatea pe modelul american, Halloween-ul se serbează an de an. Cei mici se costumează în diferite personaje de film sau de poveste, se pictează pe faţă, se joacă, dansează şi mănâncă dulciuri pe săturate, deci e lesne de înţeles că abia aşteaptă ziua de 31 octombrie. Pentru plăcerea copiilor, părinţii s-au văzut puşi în situaţia de a adopta şi ei Halloween-ul, plătind pentru petreceri tematice, costume şi bomboane. „Anul acesta, petrecerea lui Vlăduţ de Halloween m-a costat mai mult de 300 de lei. I-am cumpărat un costum de Spiderman şi multe dulciuri. În plus, la grădiniţă se organizează o petrecere în toată regula, cu decoraţiuni specifice, jocuri şi animatori, pe care, evident, că tot noi părinţii o plătim“, spune Ariana Nedelea (30 de ani), din Bucureşti, mama unui băiat de 4 ani.

„Vampirii“ beau vin roşu

La fel de încântaţi de Halloween sunt şi tinerii, care nu ratează ocazia de a se distra în cluburi alături de prieteni. În plus, costumaţiile le pun imaginaţia la încercare, iar alegerea celui mai „cool“ costum îi garantează purtătorului premiul pentru popularitate. „Îmi place la nebunie Halloween-ul. Ne strângem o gaşcă de 15-20 de inşi şi colindăm toate cluburile în care se organizează petreceri cu vrăjitoare şi vampiri. Bem vin roşu şi ne prefacem că e sânge şi râdem de ne prăpădim de costumele fiecăruia. Nu ne interesează semnificaţia Halloween-ului, nouă ne place doar distracţia şi suntem mai mulţi de la an la an“, mărturiseşte Andrei Pop (18 ani), de asemenea din Bucureşti.

Marketingul şi audienţa

Spusele lui Andrei sunt confirmate şi de specialişti. Halloween-ul are şanse mari de a se impune în România, susţine sociologul Alfred Bulai, care vine şi cu argumente în sprijinul afirmaţiei sale. „În primul rând este un nou prilej de distracţie, fără nicio legătură cu vechea tradiţie celtică, şi prinde repede la copii şi tineri. În al doilea rând, a devenit o sărbătoare din ce în ce mai «marketizată», atât de companiile care au interes comercial, cât şi de presa care ori este plătită de aceste companii sub formă de publicitate, ori caută audienţă, ori amândouă odată. În fine, în al treilea rând românii sunt înclinaţi către xenocentrism, adică au o preferinţă deosebită pentru culturi, idei şi produse străine“, precizează Alfred Bulai.
Faptul că Halloween-ul a început să conteze în România a devenit evident în momentul în care au apărut firme specializate în servicii specifice acestei sărbători. De pildă, firme care organizează petreceri tematice în grădiniţe, şcoli, cluburi sau firme care produc, vând şi închiriază costume de Halloween. Ca un detaliu posibil util, închirierea unui costum costă în jur de 150 de lei pentru 24 de ore.

image

Jocuri, obiceiuri şi superstiţii

Există mai multe jocuri asociate cu petrecerile de Halloween, cel mai cunoscut fiind „apple bobbing“, care constă în culegerea cu dinţii a unor mere care plutesc într-un vas cu apă, potrivit Wikipedia. O altă variantă implică aşezarea în genunchi pe un scaun, ţinerea unei furculiţe între dinţi şi tentativa de a lăsa furculiţa să cadă într-un măr. Un alt joc frecvent presupune agăţarea cu funii a unor biscuiţi lunguieţi îmbibaţi în sirop sau miere; ei trebuie mâncaţi fără a folosi mâinile, activitate ce se soldează inevitabil cu mânjirea feţei cu lichidul dulce şi lipicios.
O superstiţie de Halloween spune că o fată îşi poate afla viitorul soţ prin curăţarea unui măr dintr-o singură tăietură, urmată de aruncarea cojii peste umăr. Se crede că acea coajă va cădea în forma primei litere a numelui viitorului soţ. Dar cele mai frecvente activităţi de Halloween sunt spusul poveştilor cu fantome şi vizionarea de filme horror.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite