De ce bem mai mult în izolare: „O să ies din pandemie fie MasterChef, fie alcoolic“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Izolaţi în case fără prea multe lucruri de făcut, oamenii s-au refugiat în alcool pentru a face faţă straniei realităţi în care ne aflăm, potrivit rapoartelor de vânzări în prima lună de carantină.

Lumea a fost aruncată într-un vortex al nesiguranţei odată cu pandemia COVID-19. În timp ce guvernele îndeamnă populaţia să rămână în case pentru a încetini răspândirea bolii, mulţi oameni caută noi metode de ajutor pentru a face faţă „noii normalităţi“. Izolaţi în case cu puţine lucruri de făcut, poate fi tentant să apelăm la alcool din plictiseală, scrie BBC, citat de hotnews.ro. 

Unele rapoarte indică o creştere a vânzării produselor din alcool, sugerând că mulţi apelează la acestea pentru a face faţă realităţii. În Marea Britanie vânzările din luna martie au crescut cu 22%, iar în Statele Unite cu 55% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

„O să ies din această pandemie fie master chef, fie alcoolic“, glumesc oamenii pe internet. În spatele glumelor şi a umorului, există şi un motiv mai sumbru pentru care oamenii apelează la sticlă. Trăim într-o perioadă de anxietatea colectivă, cu puţine informaţii despre când s-ar putea încheia. În întreaga lume oamenii se îmbolnăvesc, mulţi dintre ei pierzându-şi viaţa. Personalul medical şi cei din prima linie a bătăliei cu COVID-19 se află sub o imensă presiune şi mulţi dintre noi suntem separaţi de cei iubiţi. Există un sentiment palpabil de teamă, frustrare şi îngrijorare.

Cum ne afectează creierul consumul de alcool 

Alcoolul afectează o parte din neurotransmiţătorii creierului, doi dintre aceştia fiind acidul gamma-aminobutiric (GABA) şi glutamatul. Atunci când bem alcoolul suprimă eliberarea de glutamat, un neurotransmiţător inhibator care de regulă creşte activitatea neuronală, iar în acelaşi timp creşte producerea GABA, care are un rol în reducerea activităţii neuronilor. Pe scurt, atunci când bem, corpurile şi creierele noastre îşi încetinesc activitatea, ceea ce ne face să devenim confuzi şi afectează coordonarea.

În timp ce are loc această „deturnare“ neuronală, alcoolul afectează centrele de plăcere şi recompense din creier, stimulând eliberarea dopaminei, neurotransmiţătorul care ne facem să dorim mai mult dintr-un lucru. De aceea este greu să ne oprim la „doar o băutură“.

Potrivit lui Michael Farrel, directorul Centrului Naţional pentru Studierea Drogurilor şi Alcoolului a Universităţii New South Wales din Sydney, „oamenii adesea consumă alcool pentru a le scădea anxietatea pe termen scurt“. Paradoxul este că dacă oamenii îl consumă din acest motiv, în loc să le reducă anxietatea pe termen lung alcoolul o agravează de fapt. „Este ca un efect de recul“.

Alcoolul, folosit ca strategie pentru a face faţă unor situaţii sociale 

Seriozitatea crizei COVID-19 nu este însă singurul factor în discuţie. „Adevărul este că mulţi oameni folosesc alcoolul ca o strategie pentru a face faţă unor situaţii sociale“, spune dr. Farrell. „Cînd intrăm într-o încăpere necunoscută, mulţi dintre noi ne-am simţi mai confortabil dacă am fi băut un pahar înainte“.

Dar criza COVID-19 este departe de normal, iar asta ar putea creşte tentaţia de a bea în exces. Mulţi oameni din întreaga lume se află încă în izolare, în spaţii închise, iar adesea am văzut situaţii în care oamenii au golit rafturile magazinelor, cumpărând în panică produse esenţiale. Acest lucru aduce şi o „mentalitate de stocare“, şi alături de hârtia igienică şi produsele neperisabile vine şi alcoolul. Iar când îl ai la îndemână, eşti mult mai predispus să îl bei, susţine Farrell.

Alt factor important ţine de faptul că rutinele noastre obişnuite au implodat. Mulţi lucrează de acasă, nu mai interacţionează într-un birou, iar zilele săptămânii şi weekendurile se contopesc între ele în absenţa unor markeri sociali care să le diferenţieze. Acest lucru a aruncat în haos regulile obişnuite pe care oamenii şi le impun când vine vorba de băut.

Încălcarea regulilor

Restricţiile pe care ni le setăm sunt complet individuale: s-ar putea să bem doar în weekend, să nu bem singuri sau acasă. „Este acelaşi lucru cu a şti să nu îţi torni vodkă peste fulgii de ovăz fiindcă atunci îţi dai seama că dacă faci asta probabil este timpul să apelezi la ajutor de specialitate“, susţine dr. Ferrell.

Dar pentru Annie Grace, autoarea cărţii „This Naked Mind: Control Alcohol“, punctul în care începi să îţi pui semne de întrebare cu privire la obiceiuri nu este atât de clar: „Ne putem convinge întotdeauna că nu este o problemă încă“. „Ne putem mereu compara cu alţii care beau mai mult decât noi“, potrivit acesteia.

Este o situaţie în care şi social media are un rol major, susţine Grace: „Este exemplul perfect de bias de confirmare, asta însemnând că ne uităm în jurul nostru pentru a găsi dovezi care să valideze că este normal ceea ce facem“.

„Dacă avem deja acea parte a creierului nostru care ne spune că o băutură ne-ar face să ne simţim mai bine, iar apoi intrăm pe Facebook şi vedem cum prietenii noştri postează despre ce beau ei, este foarte uşor să justificăm consumul de alcool“, mai spune Annie Grace.

Mai vulnerabili la coronavirus 

În timp ce pericolele pentru sănătate ale consumului excesiv de alcool sunt cunoscute destul de bine, un efect important al consumului într-o astfel de criză este scăderea capacităţii sistemului imunitar de a lupta cu o infecţie.

Cercetări recente realizate în Italia sugerează că şi băutul în cantităţi moderate creşte riscul de a fi infectaţi cu noul coronavirus şi poate agrava boala cauzată de acesta.

„Consumatorii de alcool au infecţii pulmonare mai grave care necesită ventilaţie mecanică“, potrivit dr. Gianni Testino, autorul studiului care urmează să fie publicat. Acesta şi colegii săi au descoperit că alcoolul ar putea creşte nivelul proteinei ACE-2 de care coronavirusul se foloseşte pentru a intra în pereţii celulari.

Colegiul Regal al Psihiatrilor din Marea Britanie a avertizat la rândul său că băutul a mai mult de 14 unităţi de alcool săptămânal (echivalentul a şase halbe sau şase pahare de vin) înseamnă un risc mai mare în faţa efectelor coronavirusului.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite