Stil de viaţă

articolul anterior articolul urmator

Expresiile „cool“, la modă în gaşcă

0
10 Jun 2010 19:19:47
Autor: adevarul

Vorbitorii care folosesc  cel mai frecvent limbajul  „în tendinţe“  sunt adolescenţii. Tinerii inventează expresii, le folosesc până la epuizare, apoi le aruncă, aşa cum fac cu hainele, accesoriile sau gadgeturile ce nu se mai poartă.

Cuvântul „gen" şi-a pierdut rostul de a face distincţia între masculin şi feminin şi a avut soarta englezescului „like": să încheie afirmaţii de orice fel, fără a avea vreo legătură cu subiectul. „Ce ai făcut în weekend? Am fost la film, gen".

Pare o greşeală, dar nu este, spun lingviştii. S-a transformat într-o particulă ce are rol de aproximaţie şi înseamnă, în traducere „cam aşa ceva". Iar dacă se iveşte ocazia combinării cu adjectivul „vieţii", efectul e chiar mai „trendy": „Până am pornit de dimineaţă maşina vieţii, mi-a luat două ore, erau minus 100 de grade, gen."

Exemplele îi aparţin lui Radu Muşat, un economist de 25 de ani care a inventariat câteva dintre expresiile şi cuvintele la modă pe blogul său - bloggeranonim.wblog.ro.

„Maxim" a câştigat popularitate odată cu Paul, eroul dintr-o serie de reclame la telefonia mobilă, care vrea să scoată „maxim din toate combinaţiile". Iar când eroina, Cristina, îl întreabă „care combinaţii", decretează: „maxim, am spus!". Tot din reclame au apărut cuvinte ca „ieşeală" şi expresiile „ne mişcăm mai cu talent", „marmota care învelea ciocolată", „pentru că merit" sau „puiuţ irezistibil".

Apelativele „frate", „tovarăş", „prieten" sunt, de asemenea, la modă. Un exemplu folosit de Radu Muşat este al unui individ care se plimbă prin faţa ecranului într-o sală de cinema. „Atunci se aude o voce din sală: «Alo, prietene, stai jos că nu eşti pe generic!»"

Amuzante în discuţii

Radu a scris despre expresiile la modă în februarie anul acesta, într-un moment în care se înmulţiseră în discuţiile cu prietenii şi deveniseră contagioase. „Le mai folosesc şi eu, poate pe unele nu în aceeaşi măsură ca în momentul în care am scris postul, dar încă o fac", explică bloggerul.

Chiar dacă a primit şi critici, Radu spune că foloseşte astfel de expresii pentru că pot transforma discuţia într-o conversaţie amuzantă. „Cine le foloseşte, o face exact pentru că e o modă, ca şi vestimentaţia, încălţămintea, accesoriile", explică el. Pe moment, sunt interesante şi-i pot face interesanţi şi pe cei care le folosesc.

„În timp, se va renunţa la ele, dar doar pentru a fi înlocuite de altele", adaugă Radu. „La fel putem spune despre expresii care au fost altădată la modă, cum ar fi «sanchi», «ete scârţ», «ete fleoşc», «hai sifon»."

Enervante când se tocesc

Pe Cristina Iacob (25 de ani) au început s-o scoată din sărite vorbele „trendy" atunci când şi-a dat seama că le foloseşte. „Cel mai des foloseam renumita marmotă care învelea ciocolata", spune ea. „Era amuzant la început, apoi mi-am dat seama că marmota aia era peste tot. Am ajuns s-o urăsc." Chiar dacă nu are o problemă cu expresiile în sine, pe Cristina o deranjează frecvenţa cu care apar în conversaţie, ceea ce dovedeşte cât de lipsiţi de originalitate sunt utilizatorii. „Ne place să luăm lucrurile de-a gata, nu mai căutăm nimic, nu mai avem curiozităţi."

Unele devin „clasice"

Există şi cuvinte care i se par inofensive Cristinei - „marfă", „cool", „super"- pentru că au trecut deja din categoria la „modă" în categoria „clasice". Dar chiar şi acestora, Cristina nu le vede rostul în conversaţie. „Poate doar să dovedim, încă o dată, că suntem o societate de consum. Înghiţim tot, nu prea producem nimic."

Lingvista Rodica Zafiu, şefa catedrei de Limba Română la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, spune însă că, de cele mai multe ori, cuvintele nu ajung nejustificat la modă. Sunt folosite fie pentru a umple un spaţiu în conversaţie, cum este cazul lui „gen", fie pentru a aduce conotaţii pozitive, cum s-a întâmplat cu „job", mai elegant şi mai modern decât slujbă sau serviciu.

Cum îşi fac tinerii trendurile

Tinerii consideraţi „trend-setteri" (cei care impun moda, n.r.) ai generaţiei lor au mai degrabă tendinţa să respingă cuvintele şi expresiile devenite o modă, folosite de toată lumea, pentru că vor să fie originali, să iasă din tipare. Oana Mirilă, director de cercetare calitativă GfK România, a observat această înclinaţie printre tinerii cu vârste între 15 şi 22 de ani care au participat la studiul „Generaţia «Converse»", realizat în perioada august-noiembrie 2009.

Contra curentului

„Am remarcat tendinţa de a se opune ideii de a fi «cool», prezentă la toţi adolescenţii care simt nevoia să se diferenţieze", spune coordonatorul cercetării. „Pentru ei, a fi diferit e foarte important: de la cum se îmbracă, la ce muzică ascultă, în ce locuri se duc. La fel şi la nivel de limbaj, e o competiţie şi aici."

Pentru participanţii la sondaj, limbajul nu este doar o formă de comunicare, ci şi un instrument prin care îşi asumă apartenenţa la un grup sau, dimpotrivă, se poziţionează în afara lui. Şi, pentru trend-setteri, important este să fie împotriva curentului, spune Oana Mirilă. Cel puţin la nivel declarativ, nu-şi asumă şi nu recunosc influenţele. Dar ele există, iar cea mai puternică vine de pe internet, spune cercetătoarea.

În limbajul celor incluşi în sondaj s-a remarcat folosirea cuvintelor în engleză, atât în exprimarea orală, cât mai ales în cea scrisă, pe forumurile
online create special pentru cercetare. Şi tot din discuţiile scrise, Oana Mirilă a observat că tinerii prescurtează cuvintele până când se transformă într-o înşiruire de consoane, cel mai probabil din comoditate, dar şi din dorinţa de a fi înţeleşi doar de grupul lor.

Drumul cuvintelor noi în limbă


Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările