Insomnia, viaţa mea

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto: Pexels.com
Foto: Pexels.com

Nu poţi să dormi. Nu poţi să dormi, ca şi cum nu ai mai putea dormi niciodată. Ca şi cum cineva ar fi extras din creierul tău butonul care face posibil somnul. Ca şi cum n-ai mai făcut-o niciodată, ca şi cum habar n-ai ce din organismul tău făcea posibil somnul în alte seri.

Insomnia a venit în viaţa ta acum 10-12 ani. A plecat, apoi a venit iar, ai găsit soluţii, trucuri care o pot alunga o vreme. Cea mai lungă perioadă fără insomnii: şase luni. Ai crezut că a plecat definitiv, până când s-a întors, ca şi când n-ar fi fost vreodată dusă. Insomnia, draga de ea, intră pe geam, ca un abur negru, şi ţi se fixează în privire, de unde nu mai pleacă o noapte, două, trei. 

Ziua te târăşte pe străzi ca un robot ciudat, noaptea te trimite din dormitor în sufragerie, de acolo, în bucătărie, apoi la baie – de 3.400 de ori pe noapte, înapoi în pat, în căutarea poziţiei perfecte (care nu există), la geam, să-l deschidem, să oxigenăm încăperea, să-l închidem, e prea frig, să schimbăm pijamelele, să punem o pătură în plus, să renunţăm la pături, să ne concentrăm toate gândurile într-un singur punct.

Când ai insomnie, pentru o secundă adormi şi visezi că adormi. Atunci tresari şi te trezeşti, ştii că ai fost foarte aproape şi îţi vine să mori de necaz că ai ratat intrarea în somn. Încerci să repeţi totul, dar nu mai e posibil pentru următoarele ore. Când ai insomnie, tot blocul e în capul tău. Auzi tot ce se petrece în fiecare încăpere din fiecare apartament. Cine trage apa, cine se culcă târziu, cine se culcă devreme. Când ai insomnie, toată strada e în capul tău. Auzi toate maşinile care trec, toate salvările, toate avioanele, autobuzele de noapte, întârziaţii, apoi oamenii care pleacă devreme de acasă şi, în sfârşit, primele autobuze ale zilei, alea care sunt semnalul că ar putea să te apuce groaza.

De fiecare dată când ai insomnii, partea proastă e această groază. În fond, nu e o problemă că nu poţi să dormi. Problema e că, îţi tot repeţi în buclă, mâine ai multe lucruri de făcut, trebuie să te trezeşti devreme, trebuie să mergi la serviciu, iar dacă nu vei dormi, vei fi o legumă mumificată, care nu poate lega un subiect de un predicat într-o propoziţie. Frica asta sporeşte de la o secundă la alta, iar dacă te mai uiţi şi la ceas simptomele vor creşte exponenţial. Când ai insomnii, frica se transformă foarte uşor în groază. 

În timpul celei mai recente insomnii, am adomit câteva minute şi am visat că am o insomnie şi că adorm. În visul din vis m-am bucurat atât de tare de victorie, încât m-am trezit în toate realităţile. Timpul devine neverosimil atunci când ai insomnii, nu mai ştii exact dacă ce se întâmplă e acum, dacă s-a întâmplat mai demult, dacă e posibil să fi aţipit, dacă e târziu sau devreme, dacă eşti departe sau aproape de somn.

Uneori, la finele unei nopţi albe, e posibil să dai peste o oră-două de somn. La trezire, sentimentul va fi că nu ai dormit deloc. Vei putea depune mărturie la tribunal că n-ai aţipit nici măcar o secundă. Valul de insomnie se va încheia după propriul său plac, iar în săptămânile care vor urma, somnul va fi atât de dulce şi de bun, încât vei fi convins nu doar că nu ai avut niciodată probleme, dar şi că niciodată pe lumea asta nu ţi se va mai întâmpla să nu dormi. Ai găsit secretul! Asta până într-o noapte, când te vei trezi îngrozit şi îţi vei da seama că tot acest sentiment de linişte e o minciună. Că de fapt viaţa ta este doar un somn de trei minute legate, în miezul unei crunte insomnii. 

Citiţi AICI toate editorialele semnate de Lavinia Bălulescu

Pe Lavinia Bălulescu o găsiţi şi pe Ferma de gânduri.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite