Stil de viaţă

articolul anterior articolul urmator

Jurnal marţian: în căutarea microorganismelor

0
25 Jan 2011 20:40:19
Autor: adevarul
Iulia și Beatrice au colectat roci și mostre de sol
Iulia și Beatrice au colectat roci și mostre de sol

Biologul şi geologul misiunii au început deja testarea solurilor „marţiene“ în căutarea unor forme de viaţă.

O echipă de şase cercetători români participă, pentru prima dată, la o misiune „marţiană". Ei nu au ajuns însă pe „Planeta Roşie", ci într-un habitat simulat: Mars Desert Research Station - Staţiunea de Cercetări Marţiene din Platoul Colorado, SUA. Misiunea este o simulare, dar nu este nici pe departe o joacă. Timp de două săptămâni, între 14 şi 29 ianuarie, ei se vor comporta ca şi cum s-ar afla pe „Planeta Roşie". Membrii echipajului vor scrie zilnic pentru „Adevărul" un jurnal de bord.

25 ianuarie. Am trecut deja de jumătatea misiunii noastre de cercetare şi simulare marţiană din Platoul Colorado, iar cercetătoarele echipajului au colectat probele necesare pentru a le analiza în zilele următoare. Beatrice petrece deja ore bune în laborator şi Iulia studiază imagini de pe Marte transmise prin satelit.

Beatrice şi Iulia colectează probe de sol şi de rocă pe care le testează pentru capacitatea lor de a menţine viaţa. Iulia, geologul misiunii,  măsoară pH-ul şi temperatura solului pentru a determina dacă valorile sunt optime pentru existenţa formelor de viaţă. Biologul misiunii are obiectivul de a identifica o serie de microorganisme care pot supravieţui şi care se pot adapta la condiţii extreme, asemănătoare celor de pe Marte. Existenţa acestor microorganisme este de o mare importanţă deoarece acestea pot crea condiţii pentru apariţia unor forme superioare de viaţă.

Muzeu de paleontologie

În anul 2004 s-au detectat mici cantităţi de metan în atmosfera planetei  Marte. Una dintre teoriile ce ar putea explica existenţa acestui gaz pe Planeta Roşie este acţiunea bacteriilor metanogene - bacterii care produc metan. Astfel, Beatrice acordă un interes deosebit acestui tip de bacterii capabile să producă metan ca rezultat al metabolismului lor, din dioxid de carbon şi hidrogen.

Iulia cercetează geologia locului şi studiază tiparele de roci găsite aici pentru a le compara în laborator cu fotografiile satelitare luate de pe Marte. Formele de relief de aici au fost create în timpul Jurasicului şi Cretacicului. La începutul Jurasicului, zona era un deşert, fapt dovedit prin gresiile rămase, apoi aceasta a fost acoperită de ape, formându-se calcar şi nisip. Apa s-a evaporat, iar mineralele s-au depus  formând gipsul. Ulterior, gipsul s-a dizolvat în contact cu apa, lăsând  în urmă versanţi pudraţi. Mediul a devenit din nou umed şi a adus la suprafaţă aluviuni, gresii şi conglomerate ce amintesc de canalele unui sistem antic de râuri.

Pe dealurile din împrejurimi, exploratorii pot descoperi oase de dinozauri. Guvernul american lucrează în prezent la construcţia unui muzeu de paleontologie în care să expună descoperirile din aceste locuri. De asemenea, în geografia locului se caută fenomene similare cu cele de pe Marte, cum sunt alunecările de teren sau procesele eoliene şi fluviale. După ce vom încheia activităţile extravehiculare, Iulia va compara fotografiile făcute aici cu imaginile satelitare înregistrate de senzorii ce orbitează în jurul Planetei Roşii.

Expediţie în deșert

După ce timp de o săptămână comandantul misiunii, Virgiliu Pop, a lucrat să pună la punct roverul GRIVEI, veştile sunt bune. Mâine vom porni într-o expediţie pentru a testa capacităţile de deplasare ale roverului pe terenul abrupt din deşertul american.

Misiunea RoMars este organizată de Agenţia Spaţială Română şi susţinută de Astra Asigurări, Nikon, Omnidata SA, Laboratoarele Bioclinica şi Universitatea din Bucureşti. Cei care vor să urmărească misiunea pot vedea activităţile zilnice ale echipajului, în permanenţă live, la adresa http://www.freemars.org/mdrscam.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările