Ce semnificaţie mai are bradul de Crăciun pentru generaţia tânără

Obiceiul împodobirii bradului îşi pierde din farmec pe an ce trece, în contextul în care părinţii şi tinerii din ziua de azi nu mai au răbdarea şi obişnuinţa de a petrece timp ca o familie.

De când a fost folosit pentru prima oară pentru a marca Sărbătorile de iarnă, în Letonia, în secolul al XV-lea, pomul împodobit a devenit unul dintre cele mai importante simboluri ale Crăciunului. Pe vremuri, decorarea bradului era  ceremonia care aduna laolaltă familia, prilej pentru a împărtăşi emoţii şi a întări legăturile dintre copii şi părinţi. Semnificaţia specială a Sărbătorii care vesteşte Naşterea Domnului şi respectarea unor ritualuri, de la gustatul cozonacului frământat în casă până la ascultatul sau îngânatul colindelor îşi pierd treptat din importanţă, mai ales în mediul urban. Astăzi, în locul împodobirii pomului de iarnă şi mesei luate împreună cu cei dragi, generaţia tânără preferă să petreacă în cluburi până dimineaţa alături de prieteni, opţiune devenită adevărată tradiţie pentru tot mai mulţi juniori, care aleg să fredoneaze, mai degrabă, versurile lui Connect-R şi hiturile Innei pe 24 şi pe 25 decembrie.

Este şi cazul lui Alex, un tânăr de 28 de ani din Petroşani, care de ceva timp încoace a renunţat la brad sau să petreacă Sărbătorile în familie. „Cred că este o zi ca oricare alta. Nu simt că trebuie să serbez nimic sau să-mi iau brad şi am convingerea asta întipărită în minte de când am plecat de acasă“, a explicat tânărul care, în prezent, lucrează ca barman într-o cafenea din Capitală.

Psihologul Ionuţ Ghiugan vede în această lipsă de interes a generaţiilor tinere pentru un obicei care reuneşte familia „o adaptare la contextul social şi cultural în care trăim“, dar şi dorinţa de a satisface anumite nevoi specifice vârstei. Pe de altă parte, atâta vreme cât în societatea modernă se acordă din ce în ce mai puţin timp unor ritualuri vitale pentru buna funcţionare a unei familii, cum este simplul gest de a lua masa împreună la sfârşitul zilei sau în weekend, momentele speciale de peste an devin forţate pentru că se pierde obişnuinţa unor astfel de reuniuni.    

Timp şi emoţie, adevăratele daruri  

Specialistul susţine că Sărbătoarea Crăciunului ar trebui să scoată la suprafaţă, mai mult decât în alte momente din an, amintirile din copilarie pe care fiecare dintre noi le are sădite adânc în inimă.  

Tradiţiile sunt trăite şi înţelese diferit în etapele dezvoltării noastre, dar cel mai important lucru este ca tinerii să cunoască şi să înţeleagă adevăratele valori şi simboluri ale acestei Sărbatori. Ionuţ Ghiugan, psiholog

Iar lucrurile relevante, în opinia psihologului, se referă la oferirea unor cadouri infinit mai importante decât cele materiale. „Când tinerii sunt crescuţi într-un mediu familial şi comunitar în care tradiţiile de iarnă reprezintă un eveniment special, în mod sigur această imagine se va pastra şi va fi continuată în viaţa de adult. Perioada sărbatorilor de iarnă este una deosebită prin prisma educaţiei primite şi a modelelor tradiţionale ale culturii, o perioadă în care oamenii oferă cadouri, dar mai ales timp şi emoţie“, conchide Ionuţ Ghiugan. 

Cred că este o zi ca oricare alta. Nu simt că trebuie să serbez nimic sau să-mi iau brad şi am convingerea asta întipărită în minte de când am plecat de acasă. Alex, în vârstă de 28 de ani, din Petroşani

Cum au început românii să împodobească bradul?

Cel mai frumos şi mai emoţionant ritual al Sărbătorilor de iarnă, împodobitul bradului, datează din secolul al XV-lea şi a aparţinut iniţial popoarelor germanice. Prima atestare a bradului împodobit datează din anul 1510, în Lituania. Primele decoraţiuni erau comestibile: covrigi, mere, nuci, curmale şi alte fructe.

Abia în secolul al XVIII-lea, bradul a primit strălucire cu ajutorul lumânărilor de ceară, foarte scumpe la acea vreme. Două secole mai târziu au intrat în scenă globuleţele şi beculeţele. La români, tradiţia împodobirii pomului de Craciun este destul de recentă, de la jumătatea secolului al XIX-lea. Unele surse vorbesc despre primul pom de Crăciun împodobit la 1866, la palatul regelui Carol I de Hohenzollern, obicei preluat iniţial de familiile româneşti de vază. O altă variantă se referă la o familie de boieri din Bucureşti care şi-ar fi uimit invitaţii cu un brad bogat ornat. Iniţiativa i-ar fi aparţinut bonei aduse din Germania de familie pentru a avea grijă de copii.   

Bradul natural, pe val

În acest sezon, bradul natural revine în tendinţe, cu clasicele globuri, funde aurii din saten sau transparente din tiul, în combinaţia coloristică de auriu-verde cu accente de roşu-vişiniu, după spusele designerului Anca Fetcu. Expertul  recomandă ca alternativă la pomul natural bradul ecologic, dar numai dacă este alb. „Dacă alegem un brad alb artificial, atunci decoraţiunile ar trebui sa fie viu colorate. Pentru efectul brad de «basm» putem opta pentru ornamente deschise la culoare“, explică Fetcu, fondator al Bucharest Design Center. Conform specialistului, ar trebui să ne rezumăm la trei-patru culori pentru a decora şi să nu renunţăm la accesorii clasice, cum sunt bomboanele de pom, care oferă autenticitate. Cât despre bradul în ghiveci, Fetcu spune că „înseamnă un pas înainte în ceea ce priveşte grija pentru natură, însă înainte de a-l cumpara ar trebui să ştim dacă îl putem întreţine cu adevărat, ca să urmăm în mod real o idee eco“.

Putem cumpăra brazi şi în rate 

În expoziţiile specializate, cei care decid să achiziţioneze mai devreme bradul de Crăciun beneficiază de preţuri mai mici. Astfel, „un brad de apartament verde Nordmanniana cu înălţimea de 1,30-2,20 m costă în perioada 15-19 decembrie şi 79 de lei între 20 şi 24 decembrie“, au declarat oficialii companiei Silva Group. În acest sezon, compania amintită comercializează brazi şi în rate. Pomii de iarnă vor putea fi achiziţionaţi direct din expoziţiile cu vânzare organizate în unsprezece puncte din Bucureşti, Braşov şi Ploieşti, precum şi de pe platforma magazinuldebrazi.ro. Un brad artificial poate costa între 45 de lei şi 350 de lei, în funcţie de mărime, de numărul de ramuri şi de calitatea produsului, iar preţul brazilor în ghiveci porneşte de la 40 de lei.