Omul-maşină, benefic sau distructiv?
0
Computerele vor fi construite din enzime şi molecule de ADN şi ne vor fi implantate în creiere. Va însemna asta evoluţie sau Armaghedon? Întrebarea fundamentală pentru epoca noastră este dacă umanitatea va ajunge să cunoască o existenţă cu totul diferită înainte de a fi distrusă pentru totdeauna.
Când încearcă să-şi imagineze cum va arăta viaţa în următorul secol, mulţi oameni se declară preocupaţi de ascensiunea Orientului şi a felului în care va afecta aceasta vieţile occidentalilor. N-ar trebui să-şi facă griji, scrie „The Daily Mail": realitatea este că până în anul 2100 planeta noastră se va fi schimbat atât de mult încât va fi de nerecunoscut şi înseşi noţiunile de Orient şi de Occident şi-ar putea pierde sensul.
Dezvoltare în viteză
Într-un interviu din anul 2000, economistul Jeremy Rifkin afirma că „în următoarele câteva decenii, probabil, viaţa noastră va suferi schimbări fundamentale într-o măsură mai mare decât s-a întâmplat în ultimul mileniu".
„După calculele mele, gradul de dezvoltare a societăţii se va dubla până în 2050, comparativ cu avansul înregistrat în ultimele 15.000 de ani, iar până în 2100 se va dubla din nou", spune istoricul Ian Morris, profesor la Universitatea Stanford (SUA). El mai afimă că în anul 2100 ne putem aştepta la apariţia unor oraşe cu 140 de milioane de locuitori - „închipuiţi-vă Tokyo, Mexico City, New York, Sao Paulo, Mumbai, New Delhi şi Shanghai adunate la un loc".
În secolul XX, umanitatea a parcurs drumul de la telefoanele cu manivelă la internet; în secolul următor probabil că toţi oamenii (cel puţin cetăţenii naţiunilor bogate) vor avea acces instantaneu la toate informaţiile existente în lume, în vreme ce creierele lor vor fi interconectate, ca un computer gigantic (dacă nu chiar direct la o asemenea maşină).
Toate acestea, desigur, sună a science-fiction.Cât priveşte conectarea creierelor noastre la maşini - ei bine, aceasta ar însemna că ne vom pierde umanitatea. Iar acesta este în viziunea profesorului Ian Morris cel mai important aspect.
Speranţă de viaţă mai mare
Europenii şi americanii trăiesc în prezent în medie cu 30 de ani mai mult decât străbunicii lor şi se pot bucura de 10-20 de ani de viaţă înainte de apariţia semnelor de slăbire a auzului şi a vederii, precum şi a artritei. În celelalte părţi ale lumii, speranţa de viaţă a crescut cu aproape 40 de ani. Chiar şi în Africa oamenii trăiesc în medie cu 20 de ani mai mult decât în 1910.
Corpul uman s-a schimbat mai mult în ultima sută de ani decât în precedentele o sută de milenii. Durata vieţii noastre şi nivelul general de sănătate - ca să nu mai amintim de „îmbunătăţiri" la îndemână precum implanturi auditive, articulaţii artificiale, Botox şi Viagra - ar părea magice oricărei persoane din trecut. Iar schimbările din următorul secol vor fi chiar mai profunde.
Singularitatea - o etapă istorică
DARPA (Defence Advanced Research Projects Agency, agenţie a Departamentului Apărării din SUA, responsabilă cu proiecte avansate de cercetare în domeniul militar, locul unde a luat naştere precursorul internetului, n.r.) lucrează în prezent la realizarea unor computere la scară moleculară, construite din enzime şi molecule de ADN, nu din silicon.
Acestea vor fi implantate direct în creierele soldaţilor, ceea ce le va oferi infanteriştilor epocii post-biologice unele dintre avantajele maşinilor, prin accelerarea proceselor mintale, îmbunătăţirea capacităţii de memorare şi chiar posibilitatea de a se conecta wireless la internet.
Unii experţi în domeniul tehnologiei, precum inventatorul Ray Kurzweil, susţin că în 2030 scanarea neuron cu neuron a creierului ne va permite să încărcăm conştiinţe umane în calculatoare. Kurzweil numeşte aceasta „singularitate" - o etapă a istoriei când schimbările se petrec atât de rapid încât par instantanee.
Secolul XXI va fi o cursă între o versiune a Singularităţii şi Armaghedon. Dacă Singularitatea va învinge, vom cunoaşte schimbări tehnologice atât de radicale, încât biologia va fi transformată; dacă va câştiga Armaghedonul, ne vom confrunta cu distrugerea civilizaţiei.
Milioane de „emigranţi climatici"
Între timp, clima se schimbă mai repede decât în oricare alt moment din ultimii 12.000 de ani. Efectele cele mai devastatoare se resimt de-a lungul unei fâşii imense, din Africa Centrală până în Asia Centrală.
Raportul Stern, un studiu din 2006 realizat la comanda autorităţilor britanice, a prezis că în 2050 vor exista în această regiune 200 de milioane de „emigranţi climatici" fugind din calea foametei, a bolilor şi a colapsului statelor, răspândind însă în calea lor şi mai multă foamete, boli şi distrugând alte state. Ca şi cum nu ar fi de ajuns, această axă a instabilităţii este şi spaţiul central al înarmării nucleare.
Se încarcă comentariile...
