Stil de viaţă

articolul anterior articolul urmator

Românilor nu le pasă de sângele lor

0
17 Feb 2010 18:07:36
Autor: adevarul
Donatorii de sânge sunt aşezaţi pe un scaun rabatabil timp  de 8-10 minute, cât durează  recoltarea unei unităţi de sânge
Donatorii de sânge sunt aşezaţi pe un scaun rabatabil timp de 8-10 minute, cât durează recoltarea unei unităţi de sânge

Mulţi dintre noi s-au gândit măcar o dată să doneze sânge. Din cauza fricii de ace sau a lipsei de informaţii, puţini ajung însă pe paturile centrelor de transfuzii din ţară. Doare? Este prima întrebare ce le trece prin cap celor care şi-ar dori să doneze. Cei care-şi înving frica spun că după donare „te simţi un alt om“. Cât de complicată e, de fapt, procedura?

Imediat ce intri în Centrul de transfuzii din Bucureşti nimereşti într-o sală cu multe scaune aranjate ca la teatru. La ora 8.00, ieri, aici se adunaseră deja zece persoane.

Majoritatea bărbaţi de până în 60 de ani, câteva femei şi doi studenţi de la Facultatea de Construcţii Civile. Din discuţia relaxată pe care o poartă este clar că nu se află la prima donare. „E a doua oară când venim. Prima dată am donat în noiembrie anul trecut după ce colegul nostru de cameră, student la Medicină, ne-a sfătuit să facem acest gest.

Nu am avut niciun caz în familie sau vreo cunoştinţă care a avut nevoie urgentă de sânge. Pur şi simplu, ne convine că ne fac toate analizele gratuit", spune unul dintre cei doi studenţi care nu au dorit să le apară numele „la ziar". Două rânduri mai în faţă, pe un scaun, o femeie ciuguleşte dintr-un covrig pentru a se asigura că nu i se face rău după recoltare.

A donat de şapte ori cantitatea lui de sânge

Radu Voinea (60 de ani) aşteaptă, după ce şi-a dus cartea de identitate la camera 54, să-i fie rostit numele pentru a trece de consultaţii şi a ajunge în boxa în care se colectează sângele. „De 30 de ani vin aici să donez. M-am uitat în fişă şi dintr-un calcul simplu, pot spune că am donat până acum circa 38 de litri de sânge, adică de peste şapte ori cantitatea de sânge pe care o are în corp un adult", spune cu mândrie pensionarul.

Prima dată, acum trei decenii, a venit să doneze la sfatul colegilor din întreprinderea în care a lucrat. „Nu ştiam până atunci ce grupă sangvină şi ce Rh am, dar când am aflat că am zero pozitiv şi că sunt donator universal am decis să fac din asta un obicei de omenie", povesteşte bărbatul. El se bucură că şi-a putut salva soacra, în urmă cu cinci ani, când femeia a trecut printr-o operaţie dificilă care a necesitat un volum mare de sânge.

Vezi de ce merită să-ţi rupi două ore din viaţă pentru a dona

Florin, un tânăr de 21 de ani, se aşază pe un scaun şi-şi aşteaptă încruntat rândul. „Doare?", o întreabă el cu o grimasă vizibilă pe o doamnă care tocmai a coborât de la etaj cu mâneca puloverului suflecată, apăsând un tampon de vată pe antebraţ, sus. Femeia neagă, dar băiatul rămâne cu temerile sale. „Am venit pentru că am o prietenă în spital şi are nevoie de sânge. E prima oară când donez", spune printre dinţi Florin.

Traseul donatorului de sânge

Din boxă răsună numele său întreg, iar tânărul se îndreaptă cu strângere de inimă către etajul I, unde se află cabinetul doamnei doctor Doina Goşa. Înainte de a intra în cabinet, tânărul declară pe proprie răspundere că nu suferă de boli transmisibile, nu urmează niciun tratament medicamentos ori stomatologic, nu a avut relaţii sexuale neprotejate, nu a consumat droguri, dar nici alcool în ultimele 24 de ore.

Imediat ce este acceptat ca donator, tânărul merge la un alt cabinet, unde i se comunică în câteva secunde grupul sangvin şi Rh-ul după ce este înţepat într-un deget. Se întoarce în cabinetul doctoriţei Goşa, unde i se ia tensiunea şi este auscultat la inimă.

Pentru că nu a prezentat probleme, Florin este trimis la etajul II, unde aşteaptă vreo 20 de minute până când asistentele strigă şi numele lui. Ajuns înăuntru, Florin se aşază pe scaun şi strânge din dinţi. Asistentul îi desigilează acul şi începe să-i caute vena. Nimereşte una periferică. Florin strânge din dinţi, dar se înviorează când vede cum curge lichidul în săculeţul de lângă el.

După 8-10 minute de stat pe spate şi ascultat melodii de pe MTV, aparatul începe să piuie, semn că volumul de sânge colectat e suficient. Încă o usturime mică atunci când asistentul scoate acul şi gata. În două ore petrecute în centrul de transfuzii, Florin a reuşit, cel mai probabil, să-i mai dea o şansă prietenei sale.

Lipsesc bazele de date

Românii care au nevoie urgentă de sânge trebuie să se adreseze medicilor şi să aştepte ca aceştia să le comunice soluţia, recunosc reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. „Nu există un registru de date accesibil cetăţenilor. Ministrul Sănătăţii a aprobat anul trecut Registrul Naţional al Donatorilor de Celule Stem Hematopoetice, acum în stadiul de implementare", ne-au explicat oficialii ministerului.

„Cele mai credibile date referitoare la grupul sangvin şi Rh-ul populaţiei datează de la recensământul din 1971. După, nu s-au mai făcut studii asemănătoare", ne-a explicat Dan Zaharia, fondator al site-ului donor.ro, un fel de bază de date alternativă. 24% din cei 250 de membri înscrişi aici nu-şi cunosc grupa sangvină sau Rh-ul.

Cine şi de unde poate primi sânge

Oamenii cu grupa 0 Rh- sunt „donatori universali", iar cei care au grupa AB Rh+ sunt consideraţi „primitori universali". Sângele cu Rh+ nu poate fi transfuzat celor care au sânge cu Rh-, dar invers transfuzia poate fi realizată.


Cine te ajută când ai nevoie

Unu din trei români nu poate fi operat la timp din cauza crizei de sânge din spitale, atrag atenţia reprezentanţii Asociaţiei Vodafone, cei ai Asociaţiei REACT şi ai Uniunii Naţionale a Studenţilor din România care, din mai 2008, luptă împreună pentru „O şansă pentru viaţă".

Din februarie, campania de conştientizare asupra crizei de sânge, realizată în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi Fundaţia Donatorilor Benevoli de Sânge, a ajuns şi în cabinetele a 1.000 de medici de familie, care-şi vor îndruma pacienţii către centrele de transfuzii din ţară. Cinci sesiuni de donare vor fi organizate anul acesta în sediile Vodafone şi în 15 oraşe.

Scopul voluntarilor, dar şi cel al medicilor din centrele de transfuzie este să-i informeze pe cetăţeni asupra posibilităţii de a dona dacă au între 18 şi 60 de ani. Astfel, femeilor le sunt recomandate patru recoltări pe an, iar bărbaţilor, cinci. Doamnele trebuie să cântărească între 58 şi 100 de kilograme, iar domnii, între 60 şi 110. Avantajele: donatorii primesc, la cerere, tichete de masă în valoare de 61 de lei, scutire de o zi de la serviciu sau de la şcoală, reducere de 50% la transportul în comun, analize gratuite.

Donaţi, indiferent de grupă şi de RH!

Spitalele se confruntă cu o criză perpetuă. „De la noi, sângele pleacă în maximum două zile către spitalele de urgenţă. Marile «sugătoare de sânge» sunt accidentele rutiere. Din cauza numărului mare de nenorociri pe şosele suntem presaţi în permanenţă să acoperim cererea. Rugăm rudele şi prietenii victimelor să vină să doneze chiar dacă nu au grupa sau Rh-ul compatibile. Noi ne ajutăm de stocuri pentru a lua dintr-o parte şi a pune într-alta", ne-a explicat un asistent de la Centrul de transfuzii din Bucureşti.

Tot din cauza problemelor cu care a observat că se confruntă centrele de transfuzii a apărut şi site-ul donor.ro. „Aici, oricine se poate înscrie dacă-şi doreşte să ajute la un moment dat şi oricine poate cere ajutorul. Noi verificăm fiecare cerere în parte şi astfel se exclude posibilitatea ca cineva să fie înţepat degeaba", explică Dan Zaharia.

1,7% din populaţie donează sânge în fiecare an, potrivit datelor Asociaţiei Vodafone, publicate anul acesta la relansarea campaniei „O şansă pentru viaţă".

450 de mililitri de sânge este volumul-standard care se recoltează de la fiecare donator, adică aproximativ 10% din cantitatea de sânge pe care o are un adult.

Un mic dejun lejer şi un ceai - obligatorii

Medicii le recomandă celor care doresc să doneze sânge să aibă grijă la alimentaţie. Ideal ar fi ca înainte de recoltare, voluntarii să fi băut un ceai uşor îndulcit şi să ia un mic dejun lejer. Acesta poate conţine o felie de pâine prăjită, puţin unt şi miere sau cereale cu lapte. Donatorii trebuie să se odihnească bine în noaptea de dinainte şi să nu fie surmenaţi sau stresaţi. Cei care nu respectă aceste reguli ajung adesea să-şi piardă cunoştinţa la scurt timp după recoltare.


Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările