Stil de viaţă

articolul anterior articolul urmator

SMS-ul la adolescenţi: o relaţie de dragoste şi ură

0
16 Oct 2013 15:30:34
Autor: Sinziana Boaru
SMS-ul este modalitatea preferată de comunicare a adolescenţilor FOTO Shutterstock
SMS-ul este modalitatea preferată de comunicare a adolescenţilor FOTO Shutterstock

Pentru generaţiile născute după anii '90, SMS-ul este parte vitală a vieţii lor. Pentru cele dinainte, înlocuieşte bileţelele, scrisorile şi chiar telegramele. O nouă carte, „SMS-ul adolescentin: practici şi reprezentări culturale”, a lectorului dr. Raluca Moise, studiază fenomenul care a luat amploare în România în ultimii ani, fiind prima cercetare de acest gen în ţara noastră.

La finalul lui 2010, existau 3,5 miliarde de oameni care se foloseau de SMS, adică 80% dintre toţi utilizatorii de telefoane mobile din lume. În România există 25.5 milioane de abonaţi la serviciile de telefonie mobilă, ceea ce presupune şi mai multe abonamente de persoană. Într-un studiu publicat de Business Insider, în 2012, reieşea că adolescenţii sunt cei mai aprigi utilizatori ai SMS-ului.

Motiv care a convins-o şi pe Raluca Moise să-şi bazeze lucrarea de doctorat pe acest subiect. Autoarea tratează SMS-ul ca proces istoric, pornind de la începuturile timide ale serviciului de mesagerie până la relaţiile de dragoste ce se înfiripă astăzi între adolescenţi, graţie SMS-ului. Cartea, publicată la Editura Universităţii din Bucureşti, urmăreşte „relaţiilor multiforme ale tinerelor generaţii cu acest obiect fetiş”, după cum spune profesorul şi antropologul Vintilă Mihăilescu. 

Implicarea emoţională a adolescenţilor în textele care, la început, aveau doar 160 de caractere, reprezintă deja un fenomen internaţional. Cercetătoarea a strâns mii de SMS-uri din telefoanele adolescenţilor din România şi Belgia. Baza de date a ajutat-o să studieze îndeaproape comunicarea şi relaţionarea prin mesaje.

Raluca Moise a descoperit că în lumea adolescenţilor există numeroase reguli nescrise, când vine vorba de comunicarea prin SMS. Găştile care preferă mesajele pe telefon iau forma unor „reţele închise”, cu reguli stricte, dar şi cu ritualuri de iniţiere.

„Trimiţi, de exemplu, un SMS «inocent» cu un mesaj de tipul «Hei, ce faci? Eşti OK?» şi aştepţi răspunsul”, povesteşte aceasta. Cercetătoarea spune că trebuie să existe o istorie personală pentru a începe comunicarea prin SMS.

O regulă esenţială, valabilă la mijlocul anilor 2000, se referea la obligaţia de a răspunde la SMS, fapt ce includea şi bip-uri de confirmare. Autoarea studiului a menţionat că în Belgia tinerii nu foloseau bip-urile, mai ales când răspunsurile erau implicite. Situaţia stă cu totul altfel cu SMS-urile afective. Lipsa unui răspuns în cazul unui mesaj de dragoste echivalează cu un refuz, lipsa acestuia fiind o declaraţie în sine. Pentru adolescenţi, relaţiile se consumă, în mare parte, în SMS-urile în care îşi permit orice libertate. Departe de a avea scop utilitar, este noul tip de comunicare al unei generaţii dependente de telefonul mobil, dar şi de alte gadget-uri. 

Diferenţe există şi când vine vorba de fete şi băieţi. Dacă fetele se folosesc de SMS-uri pentru a povesti toate întâmplările, trimit zeci de mesaje ce includ tot soiul de detalii, băieţii sunt uşor mai pragmatici şi se limitează la informaţii de interes. Chiar şi în situaţii dificile, precum despărţirea. „Îmi amintesc de o fată care s-a despărţit de prietenul ei prin SMS. A doua zi, el i-a trimis pe mail toate mesajele de dragoste primite de la ea”, povesteşte Raluca Moise. 

Întâmplări fericite sau triste, jenante sau amuzante, toate sunt transcrise prin SMS de către sute de mii de adolescenţi din România. Comunicarea prin mesaje telefonice este preferată de majoritatea din mai multe motive.

„Îşi spun orice prin mesaje, ceea ce nu ar putea să facă în realitate. Au curajul să mărturisească mai multe lucruri, să facă declaraţii, să se exprime în anumite privinţe. Au parte de intimitate, dar şi de distanţa necesară în acelaşi timp”, a explicat cercetătoarea.

Şi în ciuda apariţiei a numeroase aplicaţii online pentru smartphone-uri, care permit chat-ul oricând şi oriunde, Raluca Moise nu crede că SMS-ul va putea fi detronat prea curând.

„SMS-ul va rezista tocmai pentru că lasă loc amuzamentului, dar şi autoironiei, cum se întâmplă, de pildă, cu cei care pun un emoticon cu o figură ce scoate limba după ce povestesc o întâmplare jenantă”, spune aceasta.

În ceea ce priveşte limbajul şi abrevierile intrate în uzul adolescentin deja, specialiştii spun că nu sunt motive de îngrijorare. Lingvistul Rodica Zafiu, profesoară la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, a explicat cum limbajul folosit de adolescenţi în comunicarea dintre ei este o urmare firească a evoluţiei limbii.

Cine a trimis primul SMS?

SMS-ul a fost conceput, în 1984, de Friedhelm Hillebrand şi Bernard Ghillebaert. Hillebrand a susţinut, la acea vreme, că 160 de caractere erau suficiente pentru a transmite succint mesajul dorit. „Crăciun fericit!” a fost primul mesaj trimis prin SMS, în 1992, în reţeaua Vodafone, în Anglia, de către Neil Papworth.

Deşi la început a fost gândit pentru a transmite informaţii utilitare, precum starea vremii sau a bursei, adolescenţii nordici i-au găsit şi alte întrebuinţări, mai ales că în primii ani, serviciul de mesagerie era gratuit. În 20 de ani de la primul SMS, mesajul text a devenit o industrie comercială, câştigând peste 114 miliarde de dolari anual. În 2010, 6.1 trilioane de mesaje au fost trimise.

Principalii beneficiari ai sistemului de mesagerie sunt adolescenţii, indiferent de localizarea geografică. Motiv pentru care sociologii, medicii sau psihologii din toată lumea atrag atenţia asupra pericolelor pe termen lung pentru tinerii dependenţi de mobile. Cifrele descriu situaţia: patru din cinci adolescenţi dorm cu mobilul sub pernă. Media arată că un tânăr trimite peste 100 de mesaje pe zi, în timp ce un adult trimite zece. În 2010, cazul unei tinere din America a captat atenţia presei. Annie Levitz a trimis într-o lună 4.000 de SMS-uri. După câteva luni a fost diagnosticată cu sindromul tunelului carpian, motiv pentru care a avut nevoie de o operaţie.

Numeroase alte studii demonstrează sau atrag atenţia asupra influenţei negative a folosirii în exces a telefonului mobil. Adolescenţii care utilizează în mod excesiv sms-urile şi reţelele de socializare sunt predispuşi unui consum excesiv de alcool sau fumat.

Cercetătorii de la Case Western Reserve School of Medicine au intervievat un grup de 4.257 de elevi de liceu, în cadrul unor cercetări care au avut la bază asocierea dintre utilizarea a diverse tehnologii pentru comunicare şi sănătate.

Specialiştii consideră că există o relaţie între timpul alocat SMS-urilor, socializarea prin reţele online şi boli ca obezitatea, tulburări de alimentaţie, absenteismul şcolar din cauza a diverse afecţiuni, tulburări de somn şi sentimentul de nesiguranţă la şcoală. De asemenea, această categorie de adolescenţi este mai predispusă la stres şi gânduri legate de suicid.

Somnambulism, consecinţa excesului de SMS-uri

Potrivit cnet.com, există cazuri de adolescenţi americani care răspund în somn la mesajele pe care le primesc, fără ca dimineaţa să-şi amintească că au făcut asta, scrie cnet.com.

SMS-urile compuse în somn pot fi atât înşiruiri ininteligibile de litere, cât şi mesaje corecte din punct de vedere logic şi gramatical, spune Elizabeth Dowdell de la Universitatea Villanova din Pennsylvania.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările