Stilul de viaţă sănătos la români: De ce suntem atât de departe de Occident
0
Promovarea stilului de viaţă sănătos este unul dintre fenomenele la modă în Vest, în ultimii ani. Cu toate că românii adoptă şi implementează imediat orice nou trend, se pare că la acest capitol nu stăm prea bine. Specialişti în nutriţie,lifestyle şi sociologie au explicat, pentru „Weekend Adevărul“, de ce le este atât de greu românilor să ţină pasul cu Occidentul în privinţa stilului de viaţă sănătos
Sintagma „un stil de viaţă sănătos“ circulă în ultimii ani pe reţele de socializare, dar nu numai, cu o viteză surprinzătoare, în timp ce sunt promovate tot felul de diete, pachete de antrenamente fizice şi planuri alimentare de către antrenori apăruţi peste noapte. În Occident, oamenii adoptă din ce în ce mai mult un stil sănătos de viaţă, dar ce înseamnă el mai exact, ce presupune şi cum ne educăm în această privinţă?
Pentru România, cifrele nu sunt tocmai cele mai bune – doar 18%din români consumă zilnic legume, în timp ce 25% consumă fructe zilnic. Nici în ceea ce priveşte sportul nu stăm prea bine – 65% dintre români nu fac niciodată sport sau exerciţii fizice. Însă un stil sănătos de viaţă nu se rezumă doar la alimentaţie şi sport, ci include omul în întregul lui – psihic, fizic şi emotional. Însă cum poţi avea grijă la ce mănânci şi câtă activitate fizică faci dacă ai grija zilei de mâine? În timp ce occidentalii par a fi într-o continuă dezvoltare, românii par prinşi într-un cerc vicios, mai ales în contextul în care 40% trăiesc lunar cu salariul minim pe economie.
România are aproximativ 10 milioane de cetăţeni aflaţi în risc de sărăcie. Şi în condiţiile în care tu te chinui să supravieţuieşti, este foarte complicat să ai un stil de viaţă sănătos, mai ales că este şi destul de scump. «Mens sana in corpore sano» nu este la îndemână. - Gelu Duminică, sociolog
Grija zilei de mâine
„România are aproximativ 10 milioane de cetăţeni aflaţi în risc de sărăcie. Şi în condiţiile în care tu te chinui să supravieţuieşti, este foarte complicat să ai un stil de viaţă sănătos, mai ales că un stil de viaţă sănătos este şi destul de scump. Accesul la o alimentaţie de calitate, la entertainment de calitate, la petrecerea timpului liber de calitate, la sănătate fizică şi psihică – «Mens sana in corpore sano» – nu sunt la îndemână. Tocmai de aceea, mulţi care sunt în risc de sărăcie consumă produse de slabă calitate care vin la pachet cu tot felul de boli. E un cerc vicios. Şi nu întâmplător România are o incidenţă foarte mare la boli care în ţările dezvoltate sunt mai puţin întâlnite sau nu au aceeaşi incidenţă. Nu întâmplător mortalitatea infantilă este mult mai mare, nu întâmplător incidenţa bolilor cardiovasculare, de nutriţie este mai mare la noi decât în alte părţi, iar toate au legătură cu calitatea vieţii, iar în momentul în care sărăcia este mai mare, sigur că ai şi chestia asta (n.r. – incidenţă mare a anumitor boli), inclusiv speranţa de viaţă este mai mică. Sunt multe lucruri care se conectează cu ceea ce mâncăm, cu ce facem. Cei care reuşesc să aibă un stil de viaţă sănătos, dar cu resurse limitate, sunt mai degrabă excepţii. Nu e simplu“, explică sociologul Gelu Duminică pentru „Weekend Adevărul“.
Cori Grămescu, coach de lifestyle şi nutriţie, a exemplificat ce înseamnă mai exact un stil sănătos de viaţă şi cum se pot face mici schimbări din confortul propriei case.
„Interesul pentru un stil de viaţă sănătos este mai curând un comportament caracteristic celor care înţeleg de ce are sens un astfel de efort şi reuşesc să prioritizeze în preocupările zilnice aceste schimbări de lifestyle, iar nivelul de educaţie şi responsabilitate faţă de propria sănătate joacă un rol esenţial în adoptarea acestor noi comportamente. Adoptarea unui stil de viaţă sănătos presupune organizare, disciplină şi multă atenţie acordată propriilor nevoi, pe când în România, majoritatea oamenilor îşi acordă foarte puţin timp şi renunţă să mai facă lucruri pentru sănătatea lor în favoarea timpului destinat job-ului, treburilor casnice sau «micilor îndatoriri» de familie. Din fericire, în ultimii ani am sesizat şi în România un interes din ce în ce mai mare acordat stilului de viaţă sănătos, aş putea spune chiar că în zonele în care nivelul de trai şi cel de educaţie sunt ridicate, oamenii din România manifestă aceeaşi orientare către o viaţă sănătoasă ca şi cei din alte ţări occidentale“.
Lipsa unei culturi a prevenţiei
În timp ce o parte a societăţii începe totuşi să fie receptivă la a avea un stil de viaţă sănătos, majoritatea rămâne însă de izbelişte în contextul în care produsele sănătoase au preţuri mai ridicate, iar cele mult mai ieftine şi accesibile sunt de proastă calitate. Astfel, mulţi dintre români le consumă cu precădere pe cele din urmă şi astfel intră într-un cerc vicios care, de-a lungul anilor, le cauzează probleme de sănătate. Totuşi, există şi categoria persoanelor care şi-ar permite să îşi schimbe stilul de viaţă şi alimentaţia, dar care nu o fac din diverse motive.
„Obişnuinţa, în primul rând. Tradiţional, mâncarea românească este o mâncare grea şi puţini români cresc în familii în care să se practice constant sportul de plăcere sau diferite tipuri de activităţi recreative active, în natură. Lipsa unei culturi a prevenţiei şi atitudinea pasivă în faţa bolilor şi a îmbătrânirii contribuie şi ele în mod negativ şi, de ce să nu recunoaştem, nivelul scăzut de trai şi presiunea socială îşi spun şi ele cuvântul. În România se ţine cură de slăbire pentru motive estetice, dar nu se respectă diete sănătoase pentru reducerea riscului de boală“, mai susţine Cori Grămescu.
Priorităţile fac diferenţa
Totodată, mai susţine aceasta, este vorba şi de modul în care oamenii prioritizează lucrurile, punctând faptul că „de multe ori, alergăm ca nebunii ca să câştigăm bani cu care să cumpărăm lucruri de care nu avem de fapt nevoie, iar această criză a supraconsumului şi, implicit, a suprasolicitării la muncă ne uzează în mod constant şi aş zice gratuit“.
Un alt aspect al vieţii în care se pot face schimbări este petrecerea timpului liber. „Un weekend pe munte, în natură, costă un bilet de tren, patru sandwichuri şi trei mere, adică 40 de lei, pe când o zi la mall poate să coste câteva sute bune de lei. E o chestiune de opţiuni, valori personale şi priorităţi în viaţă. Cel mai des nu avem nevoie să facem mai multe lucruri, ci să renunţăm din a face atât de multe“, mai explică Cori Grămescu.
Însă, unul dintre cele mai întâlnite moduri de petrecere a timpului liber este „mersul la grătar“ – ca mijloc de socializare – care nu aduce beneficii alimentare, întrucât, de multe ori, carnea şi preparatele din carne sunt pline de grăsimi şi sunt consumate fără legume sau alte alimente sănătoase pe lângă.
Greşelile bucătăriei româneşti
Cori Grămescu a explicat pentru „Weekend Adevărul“ care sunt top cinci greşeli din bucătăria românească şi cum pot fi ele corectate astfel încât să putem adopta un stil de viaţă cât mai sănătos. Este vorba de ronţăitul între mese, alimentele bogate în grăsimi asociate cu cartofi şi pâine, carnea grasă, prăjeala şi consumul de alcool în mod frecvent.
„Vestea bună este însă că putem schimba aceste comportamente nesănătoase educându-ne preferinţele alimentare către arome mai diverse, învăţând sa gătim şi sa mâncăm legume sănătoase şi să creştem consumul de peşte, carne albă şi fără grăsimi şi proteine vegetale. E un proces de învăţare a unor noi comportamente şi de renunţare conştientă la tipare distructive“, explică aceasta.
FOTO: Mediafax
Cum se pot schimba lucrurile
Pe lângă ceea ce ţine de voinţa individului, de capacitatea lui de înţelegere, de nevoia de schimbare în bine pe care o simte sau nu, şi societatea are un important rol, întrucât ea reprezintă mediul în care fiecare se dezvoltă. Însă, la rândul ei, societatea este influenţată de stat şi de deciziile pe care acesta le ia şi măsurile pe care le implementează pentru cetăţenii săi. În opinia lui Gelu Duminică, statul ar trebui să îi ofere individului, în primul rând, oportunităţi reale de dezvoltare.
„Cred că statul ar trebui să se ocupe de oportunităţi de dezvoltare a individului, reale, începând de la educaţie timpurie de calitate, educaţie formală, nondiscriminare, toleranţă. Statul trebuie să facă în primul rând aceste lucruri, doar atunci individul ar avea propriile mecanisme prin care să se dezvolte, aşa cum se întâmplă în statele dezvoltate. Există o piramidă a nevoilor, piramida lui Maslow, în care la bază sunt nevoile primare. În vârful piramidei se află stima de sine şi autorealizarea. Stilul de viaţă sănătos ţine de stimă de sine şi de autorealizare. E foarte greu să te gândeşti la un stil de viaţă sănătos când tu te gândeşti efectiv ce mănânci în seara asta – şi mănânci pâine cu pâine. Ce stil de viaţă sănătos poţi să ai? Şi atunci, e destul de complicat. Statul ar trebui să lucreze mult mai mult către dezvoltare şi servicii de calitate. Sunt sigur că unul dintre efectele unor astfel de mecanisme ar fi un număr mult mai mare de români care ar avea un stil de viaţă mult mai sănătos decât îl au în momentul de faţă“, susţine sociologul Gelu Duminică.
Tradiţional, mâncarea românească este o mâncare grea şi puţini români cresc în familii în care să se practice constant sportul de plăcere sau diferite tipuri de activităţi recreative active, în natură. Lipsa unei culturi a prevenţiei şi atitudinea pasivă în faţa bolilor şi a îmbătrânirii contribuie şi ele în mod negativ. - Cori Grămescu, coach de lifestyle şi nutriţie
Cum apar dependenţele şi cum le putem controla
De cele mai multe ori, lipsa unui stil sănătos de viaţă este agravată de diferite tipuri de dependenţe, de la cea de ceva dulce până la cea de alcool. Am discutat cu medicul nutriţionist Mihaela Bilic pentru a înţelege mai bine de ce apar aceste dependenţe şi cum pot fi ele eliminate.
„Noi nu avem dependenţe de anumite substanţe din alimente sau dependenţe chimice, noi mai degrabă avem dependenţe de un ritual, pe care ni le inducem, legate de efectul benefic de relaxare şi uşoară anestezie pe care îl produce la nivel cerebral şi care nu este definit ca o dependenţă, şi mai degrabă ne folosim de el ca de «un medicament» – cel puţin în cazul zahărului este recunoscut“, explică medicul Mihaela Bilic.
Nutriţionista subliniază faptul că de cele mai multe ori este vorba de contextul în care au loc aceste tipuri de comportament şi modul în care ne face să ne simţim. „Foarte multe dintre deciziile noastre alimentare nu sunt determinate de senzaţia de foame, cum ar fi firesc, ci mai degrabă de un context, atrăgător sau, la cealaltă extremă, unul efectiv compensator, când suntem singuri, trişti, frustraţi, din nou, ronţăiala, acest mestecat, inclusiv acel zgomot de crocant, ne produce un efect de calmare. Zahărul, din punct de vedere chimic, la nivelul creierului stimulează nişte zone similare care sunt stimulate de drogurile uşoare, şi atunci starea aceea de bine ne determină să apelăm din nou la alimentul respectiv când avem nevoie de bine“, mai susţine medicul nutriţionist.
Mihaela Bilic punctează faptul că pentru a scăpa de o dependenţă este nevoie de înlocuirea acesteia cu altceva, şi atrage atenţia că o schimbare reală se produce într-un interval mai lung de timp până se ajunge în momentul în care nu mai este nevoie de voinţă, ci noul comportament devine un ritual, un fel de automatism.
Nutriţia, parte din educaţia celor mici
Copiii, persoane aflate în dezvoltare pe toate planurile – psihic, fizic şi emoţional –, au nevoie de o alimentaţie sănătoasă şi corespunzătoare, întrucât în perioada copilăriei deprind obiceiuri de care poate nu vor putea scăpa toată viaţa, inclusiv cele alimentare. Din această cauză, chiar şi mâncarea pe care o consumă la şcoală este foarte importantă – vorbim aici despre corn şi lapte. Medicul nutriţionist Mihaela Bilic este de părere că acest program prin care i se dau la şcoală un corn şi un lapte fiecărui copil este unul bun, însă depinde cum este pus în practică, respectiv dacă furnizorii chiar oferă produse de calitate.
„Consider că au fost foarte corect alese, pentru că oricât ar părea de banal, poate că nu toţi copiii au posibilitatea să consume produse lactate şi ele sunt esenţiale pentru creştere, iar cornul respectiv este un banal produs făinos care oricărui copil îi dă energia necesară mişcării – avem nevoie de aceste făinoase pline de amidon pentru că este forma de glucoză care se absoarbe lent şi ne dă combustibil pentru muşchi. Cea mai bună variantă, după părerea mea, sunt cornul şi laptele cu condiţia, bineînţeles, ca respectivii furnizori care sunt aleşi să ofere aceste alimente să o facă cu simţ de răspundere şi să fie unele de calitate“, susţine specialistul.
De-a lungul timpului s-a încercat înlocuirea celor două produse fie cu fructe, miere sau alte alimente, însă medicul nutriţionist punctează faptul că laptele şi cornul le aduc cele mai mari beneficii elevilor, însă doar dacă furnizorii oferă produse bune.
FOTO: Mediafax
Beneficiile orelor de nutriţie
Un factor important în dezvoltarea armonioasă a celor mici este şi învăţarea lor despre ce înseamnă un stil de viaţă sănătos şi implicit o alimentaţie corespunzătoare şi corectă. Unul dintre militanţii introducerii orelor de educaţie alimentară este medicul primar specializat în diabet, nutriţie şi boli metabolice Simona Tivadar. Aceasta consideră că impactul pe termen lung al unei astfel de măsuri va fi unul semnificativ nu doar pentru individ, ci pentru întreaga societate.
„Impactul pe termen lung va fi semnificativ – copilul va veni acasă cu nişte opinii pentru că aşa fac copiii. Există o vârstă până la care opinia profesorului este uneori mai importantă decât cea a părintelui şi asta se repercutează asupra obiceiurilor alimentare de familie. Dacă ne gândim că în 20 de ani obţinem o familie întreagă mai sănătoasă, obţinem oameni avertizaţi să nu facă excese, mi se pare un foarte bun beneficiu cu o investiţie nu tocmai mare. Şi, pe termen lung, la nivel de boli cronice – scăderea obezităţii înseamnă reducerea diabetului zaharat, a hipertensiunii arteriale, a problemelor de artroză, a afecţiunilor gastro-intestinale. Deci, dintr-odată, beneficiul educaţiei de nutriţie pentru copii devine absolut incomensurabil pentru o societate“, susţine doctorul Simona Tivadar.
Citeşte şi:
Dr. Simona Tivadar: „Trebuie să ne gândim la ce mâncăm în funcţie de efortul fizic pe care îl facem“
Mihaela Bilic, medic nutriţionist: „Să mâncăm puţin din toate. Altfel, viitorul e al obezităţii“
Se încarcă comentariile...
