Suleyman Magnificul, momeală pentru turiştii români

Câteva agenţii de turism profită de popularitatea serialului difuzat de Kanal D printre români şi lansează circuite de vacanţă incluzând obiective istorice din Istanbul

Serialul turcesc despre viaţa şi iubirile sultanului Suleyman Magnificul a prins atât de bine la publicul român, încât acest interes nu putea să rămână neexploatat pentru profit. 

Agenţiile româneşti de turism s-au grăbit să includă în oferte trasee dedicate adevăraţilor fani ai fenomenului de televiziune, chiar dacă la acest moment numărul celor interesaţi să ajungă la Istanbul este mai scăzut, urmare a luptelor de stradă care se desfăşoară în centrul istoric al oraşului, dar şi pentru că românii preferă Antalya ca destinaţie estivală.

În vreme ce editurile româneşti scot pe piaţă volume despre adevărata poveste a lui Suleyman Magnificul, unele agenţii de turism încearcă să-şi atragă clienţi şi dintre telespectatorii fideli ai producţiei de televiziune care înregistrează audienţe-record la noi.

150 de locuri rezervate în două săptămâni

„Pe urmele lui Suleyman Magnificul şi a frumoasei sale Hurrem“ este intitulat ademenitor circuitul unei agenţii care, în urmă cu două săptămâni, a pus la punct un program detaliat pentru o vizită de cinci zile în Turcia, excursie care bifează mai multe atracţii turistice legate de istoria lui Suleyman Magnificul. Circuitul a suscitat curiozitatea românilor, care au ocupat deja 150 de locuri pentru luna septembrie, spune directorul agenţiei de turism, Mihai Bumbac. La toamnă va începe, de altfel, şi sezonul trei al serialului „Suleyman Magnificul - Sub domnia iubirii“, până atunci cererea turistică a românilor pentru Turcia fiind orientată spre zona de litoral, în special Antalya.  

Pe măsură ce popularitatea acestei producţii de televiziune a devenit tot mai mare în România şi observând că este un subiect de discuţie care naşte chiar dispute între fanii înrăiţi, patronul agenţiei a decis că subiectul merită să fie exploatat.

„Prin natura meseriei, am fost de mai multe ori la Istanbul şi am văzut că există o adevărată isterie iscată de acest serial. Nu numai în România sau în Turcia, ci şi în multe alte ţări europene“, spune Mihai Bumbac. „Grupuri de turişti din Bosnia, Serbia, Bulgaria sau Macedonia vin la Istanbul căutând să cunoască mai bine povestea personajelor din acest serial. Probabil că îi atrage sâmburele de adevăr din jurul acestei poveşti istorice transformată într-un serial de televiziune extrem de romanţat, apoi faptul că Istanbulul este, oricum, o destinaţie interesantă, dar mai ales elementele din film pe care le pot identifica la faţa locului. Românii care aleg acest circuit sunt, cu siguranţă, fani ai serialului. Pentru ei, această excursie reprezintă o ocazie de a îmbina utilul cu plăcutul. Văd Istanbulul dintr-o altă perspectivă, cea oferită de locurile pe care le-au întâlnit în serialul preferat. Evenimentele violente care se petrec zilele acestea la Istanbul nu-l afectează în mod deosebit pe turistul român, ţinând cont de faptul că, în perioada estivală, destinaţia cea mai cerută este Antalya. Sunt convins că lucrurile se vor linişti în câteva zile“, încheie directorul agenţiei.

Istorie şi marketing

Cu 195 de euro îţi asiguri o incursiune „în minunata lume a Orientului şi a Islamului, pe urmele îndrăgitelor personaje Suleyman Magnificul, cel mai mare sultan al Imperiului Otoman, şi ale frumoasei Hurrem (Roxelana), una dintre cele mai puternice şi malefice femei din istorie“, după cum sună invitaţia turistică.  Prima oprire a acestei călătorii cu autocarul se face la reşedinţa de vară a sultanului transformat în vedetă peste secole, în oraşul Edirne, unde turiştii se pot minuna în faţa Moscheii Selimiye, o bijuterie arhitectonică pe care a construit-o nimeni altul decât Selim, fiul lui Suleyman.

Apoi ajungi la Istanbul, direct acasă la Suleyman, la Topkapi, reşedinţa sultanilor până la 1856, unde fanii serialului turcesc pot visa în voie la clipa în care s-a înfiripat povestea de amor dintre puternicul Suleyman şi Roxelana, o simplă sclavă de origine slavă din haremul palatului. Nu sunt uitate alte obiective importante pentru cei care urmăresc serialul cu nesaţ, cum este palatul vizirului Ibrahim Paşa.

Cu siguranţă, punctul culminant al acestei călătorii este reprezentat de mormintele unde se odihnesc Suleyman şi Hurrem, la Moscheea Suleymaniye.

Aviz amatorilor, până şi o plimbare cu barca sau vaporul pe Bosfor te poate transpune în mijlocul unui moment zbuciumat de la curtea sultanului Suleyman, şi anume fuga pe apă, spre Crimeea, a prinţesei Aybiage şi a boierului Bali.

O afacere de sute de milioane de euro 

Serialele turceşti de genul „Suleyman Magnificul“ au sporit nu doar numărul turiştilor europeni, ci şi pe cel al vizitatorilor  veniţi din ţările Orientului Mijlociu şi din Asia Centrală, unde aceste producţii de televiziune se bucură de un succes extraordinar.

Conform unor cifre publicate recent de Income Magazine, în numai doi ani, din 2010 până în 2012, numărul turiştilor din Kuweit a crescut de la 27.000 la 65.000, al celor din Emiratele Arabe Unite a sărit de la 30.000 la 48.000, iar numărul celor sosiţi din Arabia Saudită a ajuns de la 86.000 la 175.000.
Exportul filmelor de acest gen constituie, de asemenea, o afacere de peste 100 de milioane de dolari pe an, după cum a declarat patronul ATV, cel mai prolific post de televiziune axat pe seriale de tipul celor difuzate şi în România de Kanal D. Prin urmare, nu este o surpriză că turcii se gândesc să valorifice acest potenţial pe cât mai multe planuri, un proiect îndrăzneţ vizând cinematografia naţională. După modelul Hollywood, în America, şi Bollywood, în India, se doreşte crearea unui Turkeywood, care să genereze încasări uriaşe. 

Iubirea care a sfidat legile otomane

Soliman I, Suleiman Legiuitorul sau Soliman cel Strălucit, cum este cunoscut în diferite zone ale lumii, a fost cel de-al zecelea sultan al Imperiului Otoman, între anii 1520-1566. Magnificul a rămas în istorie drept cel mai puternic conducător din Europa secolului al XVI-lea, urmare a implicării sale în punerea la punct a sistemului legislativ al Imperiului Otoman, dar şi în dezvoltarea artelor, literaturii şi arhitecturii. 

Notorietatea de care se bucură sultanul şi în ziua de astăzi şi-a câştigat-o după ce, sfidând legile otomane, s-a căsătorit cu Roxelana, o sclavă de origine slavă, răpită de tătari pe când avea 14 ani şi adusă în haremul palatului său. Hŭrrem Haseki Sultan este de fapt Alexandra Anastasia Lisowska, fiica unui preot ortodox ucrainean. Influenţa pe care ajunsese să o aibă asupra lui Soliman a dat naştere la nenumărate legende care au circulat pe seama sclavei ridicate la rang de sultana-mamă în anul 1534. Una dintre legende a fost relatată la 1554 de ambasadorul Austriei în capitala Imperiului Otoman, oficial care scria despre faptul că mai multe femei îi aduceau sultanei Hurrem cranii de hienă, considerate în acele vremuri un puternic afrodiziac.