Superstiţii sau asigurare: poliţa antighinion a românilor

Superstiţiile fac parte din cultura multor popoare şi au fost folosite din cele mai vechi timpuri pentru a „alunga ghinionul“. Cifra 13, oglinda spartă sau pisica neagră sunt doar câteva dintre elementele centrale ale tradiţiilor transmise din generaţie în generaţie.

Aceste reguli nescrise pot influenţa modul în care trăim, iar uneori chiar şi viaţa profesională - însă riscurile la care ne expunem în viaţa de zi cu zi pot duce la pierderi importante dacă nu sunt prevenite şi bine gestionate.

Degetele încrucişate, trifoiul cu patru foi sau bătutul în lemn pot funcţiona ca mecanisme de apărare, populare, la care mulţi am fost expuşi încă din copilărie. Spre exemplu, încrucişarea degetelor, care îşi are originea în antichitate, are rolul de a face ca dorinţa să se îndeplinească atunci când este pusă. Găsirea unui trifoi cu patru foi, care face parte din setul de credinţe celtice, simbolizează încrederea, bogăţia, iubirea şi sănătatea. Bătutul în lemn, tot cu origini antice, are rolul de a alunga ghinionul la venirea unui gând nefast.

Aceste măsuri populare „de protecţie“ împotriva ghinionului denotă teama oamenilor de neprevăzut şi dorinţa lor de a fi pregătiţi pentru evenimentele imprevizibile care îi pot afecta. Potrivit Barometrului UNSAR - IRES, printre fricile cele mai mari ale românilor, mai ales în contextul actual, se numără: incendiile (60% dintre noi suntem ingrijoraţi de acest risc), îmbolnăvirile (58%), accidentele auto (58%), furturile (56%), dezastrele naturale (54%) sau fenomenele meteo severe (47%) şi altele. În acelaşi timp, suntem tot mai preocupaţi de schimbările climatice.

Toate aceste riscuri pot fi însă transferate din grija noastră în cea a unui asigurător. Bătutul în lemn poate că este o moştenire culturală care contribuie la identitatea şi setul de credinţe populare, însă nu fereşte locuinţa de expunerea la eventuale dezastre naturale sau la incendii, la fel cum trifoiul cu patru foi nu va garanta o sănătate tun. În schimb, o poliţă de asigurare pentru locuinţe poate veni cu despăgubiri pentru o serie foarte variată de riscuri, la fel cum o poliţă de asigurare de viaţă sau sănătate poate acoperi costuri importante atunci când apar astfel de probleme.

Şi, în ciuda convingerii personale că nu are cum să ni se întâmple nouă, improbabilul devine uneori realitate, după cum o arată şi cifrele asigurătorilor privind despăgubirile plătite. De exemplu, pe parcursul anului trecut, asigurătorii au plătit în fiecare zi calendaristică despăgubiri de aproximativ 3,5 milioane euro, cu jumătate de milion mai mult faţă de 2018, pentru a acoperi daunele suferite de persoanele asigurate.

Aşadar, superstiţiile au rolul lor în identitatea culturală a românilor, însă pentru acoperirea riscurilor din viaţa de zi cu zi există poliţele de asigurare.

În acest context UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România a derulat recent campania #ANTIGHINION. Iniţiativa a pus faţă în faţă superstiţiile şi asigurările, două instrumente alese de oameni pentru a elimina neprevăzutul din vieţile lor. Ca să fim siguri, putem alege întotdeauna asigurările care răspund cel mai bine nevoilor noastre şi care, totodată, au un rol fundamental în modul în care arată o societate modernă şi o economie solidă.