Temperaturi extreme, riscuri moderate

Suntem în plină vară, iar mulţi dintre noi abia aşteptăm să stăm la soare pentru un bronz perfect. Este însă cunoscut faptul că expunerea prelungită la soare poate fi dăunătoare. Specialiştii au avertizat în nenumărate rânduri că razele UV sunt vinovate pentru îmbătrânirea prematură a pielii şi pentru apariţia cancerului cutanat. Ca atare, expunerea prelungită la soare nu este o opţiune corectă pentru sănătate.

Însă, omeneşte vorbind, cui i-ar plăcea să-şi petreacă vara baricadat în casă, la umbra jaluzelelor? 

Există, aşadar, o discrepanţă între comportamentul ideal recomandat de specialişti şi firea omului, care nu ţine întotdeauna cont de recomandări sau nu le urmează cu destulă stricteţe. Din această cauză, ştiinţa s-a concentrat asiduu pe găsirea unor soluţii rezonabile de reducere a riscurilor asociate obiceiurilor noastre din viaţa de zi cu zi.

Graţie cercetărilor ştiinţifice, în loc să renunţăm complet la plajă, avem acum la îndemână creme cu factor ridicat de protecţie, ochelari de soare adecvaţi, costume de baie sau pălării din materiale cu rol protector. La acestea se adaugă recomandările referitoare la intervalele orare cele mai potrivite pentru  expunerea la soare. Toate acestea ne permit să nu renunţăm la a „ne trăi viaţa” aşa cum ne dorim. Mai degrabă, putem să ne concentrăm pe soluţii  care limitează impactul negativ pe care alegerile noastre îl pot avea, atât asupra noastră cât şi asupra celorlalţi. 

Exact la fel se întâmplă şi în cazul fumatului. Fără doar şi poate, cea mai bună alegere pentru fumători este renunţarea completă şi imediată la fumat.

Acest pas poate fi însă  foarte greu de realizat pentru mulţi dintre fumători. Asta explică de ce, după zeci de ani de reglementare a fumatului, continuă să existe peste 1 miliard de fumători la nivel mondial şi nenumărate probleme de sănătate publică. În România există peste 5 milioane de fumători iar numărul acestora a continuat să crească în ultimii ani, spre deosebire de trendul în scădere din restul ţărilor europene. Măsurile extreme sunt pur şi simplu foarte greu de acceptat. 

În ultimii ani, cercetătorii din domeniul ştiinţei au căutat tehnici şi metode de reducere semnificativă a riscurilor asociate fumatului, iar rezultatele lor au fost încununate de succes. Odată cu înţelegerea faptului că arderea tutunului este principala responsabilă pentru formarea substanţelor toxice, a apărut o idee revoluţionară: dacă fumătorii ar putea obţine nicotină fără să fie nevoie să ardă tutunul, s-ar putea astfel reduce semnificativ impactul nociv al fumatului? Aşa s-a ajuns, prin evoluţia ştiinţei, la produse alternative care încălzesc tutunul, fără să îl ardă. 

Cum funcţionează, în acest caz, reducerea riscurilor? Simplu. Arderea tutunului este înlocuită cu încălzirea acestuia la temperaturi semnificativ mai reduse, dar suficiente pentru a elibera nicotina. Iar acest proces  reduce semnificativ nivelurile substanţelor toxice. 

Aşa funcţionează dispozitivele care încălzesc tutunul la temperaturi reduse, fără ardere, foc, scrum sau fum. Temperatura de încălzire redusă eliberează un aerosol ce conţine nicotină. Studiile ştiinţifice au demonstrat că nivelurile de substanţe nocive din aerosolul produs de aceste alternative sunt reduse în medie cu 95% în comparaţie cu fumul de ţigară. 

Cel mai mare beneficiu pentru sănătatea publică ar fi dacă tot mai mulţi fumători ar renunţa complet la ţigări şi dacă adulţii care altfel ar continua să fumeze ar trece la alternative mai puţin nocive, fundamentate ştiinţific. Cu alte cuvinte, important este să înlocuim obiceiul nepotrivit cu unul mai puţin nociv, dacă nu putem renunţa cu totul la acest obicei.

Material susţinut de Philip Morris România