Turismul românesc, doar casă şi masă

 În loc de proiecte de vacanţă, multe firme oferă celor interesaţi în cel mai bun caz doar hoteluri confortabile şi restaurante bune. Firmele autohtone de turism trebuie să-şi profesionalizeze angajaţii şi să-şi diversifice serviciile, dacă vor să aibă un viitor, este concluzia unui studiu recent.

Un raport pe ocupare în turism a fost efectuat de Asociaţia PartNET (România) şi Universus (Bari, Italia), în judeţele Neamţ, Prahova şi Dâmboviţa, pe bază de  chestionare şi interviuri cu mai mulţi angajatori din domeniu. Potrivit acestui studiu, în timp ce afară turismul se diversifică şi se nişează tot mai mult, România oferă o gamă minimală de servicii. Românii n-au înţeles că a face turism nu se reduce la „asigurarea unui hotel confortabil şi a unui restaurant bun". La noi nu s-a introdus nici măcar turismul social, cel adresat, de exemplu, persoanelor vârstnice sau celor cu dizabilităţi.

Nepregătiţi pentru noile provocări

Nu s-au dezvoltat încă serviciile conexe, firmele preferă să vândă produse, consultanţă şi finanţare, în loc să asigure asistenţă profesională care să ducă la dezvoltare. Firmele de turism din cele trei judeţe nu sunt capabile să ofere „proiecte de vacanţă" şi sunt total nepregătite pentru a profita de noile oportunităţi, în special de înfiriparea clasei mijlocii în ţări care abia acum intră pe această piaţă, China şi India. Per ansamblu, spune studiul, există „o slabă tendinţă de a privi dincolo de piaţa internă", considerată suficientă pentru supravieţuire. Trei din patru firme operează exclusiv pe piaţa internă şi doar una din zece lucrează preponderent cu turişti străini.

Pe cont propriu

Dintre firmele care lucrează predominant cu turişti străini, 80% se descurcă singure, fără a apela la societăţi care oferă servicii de turism. Doar opt companii din cele 176 cuprinse în studiu colaborează cu firme care se ocupă de turişti în afara hotelului şi organizează programe şi trasee culturale pentru oaspeţii străini. Pentru a stabili nevoile de personal în viitorii ani, autorii studiului au creionat mai întâi genul de turism spre care se îndreaptă fiecare judeţ. Deşi cei intervievaţi s-au dovedit destul de confuzi în privinţa viitorului, s-a reuşit crearea unui profil turistic pentru fiecare judeţ.

Dâmboviţa are nevoie de manageri

Trei tipuri de turism pot fi dezvoltate în această zonă, potrivit studiului: turismul ambiental (în special rural), de afaceri şi cultural - istoric. Ca meserii, cele mai solicitate sunt cele clasice: de bucătar, ospătar, barman şi cameristă. Dar, pentru dezvoltare este nevoie de manageri, de formarea administratorilor de cabană sau pensiune şi de ghizi. Pentru turismul de agrement este nevoie de animatori şi personal specializat în parcurile de distracţii. În agroturism lipsesc inginerii zootehnişti care să monitorizeze felul în care sunt crescute animalele din gospodării.

Este un judeţ cu turism puternic, centrat pe genul cultural - istoric şi religios. Firmele din zonă au un deficit uriaş de personal care să cunoască limbi străine. Lipsesc ghizii vorbitori de limbi străine, este nevoie de profesionalizarea administratorilor de firme mici, gen cabane. Nu există promovare turistică pe măsura capacităţii judeţului, şi nici profesii legate de ­marketingul de produs, mai constată Raportul. Angajatorii s-au plâns că nu există în zonă structuri specializate în formarea profesională pe meserii noi din turism.

Patronii din Prahova se plâng de stat

Patronii şi administratorii de aici sunt cei mai sceptici în privinţa revenirii industriei. Turismul din zonă nu a identificat încă resursele turistice şi nu oferă niciun fel de servicii adiţionale, în afară de cazare şi masă. Patronii se plâng însă că statul nu-i ajută cu nimic: nu se investeşte în infrastructură, nu restaurează monumentele istorice existente şi nu facilitează demararea circuitelor tematice (drumul vinului, drumul fructelor şi drumul culturii).

Din interviuri s-a constatat că angajatorii nu au o idee clară despre ce profesii ar fi necesare. Foarte vag, ei ştiu că au nevoie de investiţii în formarea profesioniştilor din „cultura" turismului. Principalele profiluri profesionale care lipsesc în zonă sunt cele de ghizi specializaţi şi cunoscători de limbi străine, organizatori de evenimente şi somelieri.

PERSONAL SLAB CALIFICAT

Marea problemă rămâne slaba calificare a personalului. Firmele de turism din toate cele trei judeţe - Constanţa, Neamţ şi Dâmboviţa - au nevoie de personal calificat, fie că este vorba de posturi de management sau de ghizi.